Vioara lui George Enescu, la căminul cultural

ŞANSĂ Sunetele viorii Guarneri del Gesù, estimată la două milioane de euro, vor mai putea fi ascultate pe viu de sătenii din şase localităţi ale României.

„Dacă aş face o comparaţie, Stradivarius l-aş putea compara cu o soprană lejeră, iar Guarneri cu o mezzosoprană dramatică", spunea George Enescu în 1931 despre vioara sa şi continua: „Mi-am cumpărat Stradivarius, care, după un an, desgustându-mă am schimbat-o pentru acest Guarneri, care n-are poate o putere covârşitoare, în schimb are o mlădiere extraordinară care are darul să mă încălzească. Scoate vioara mea vibraţiuni cari corespund de minune stărilor mele sufleteşti."

Acest instrument, pus la dispoziţia violonistului Gabriel Croitoru de Muzeul Naţional „George Enescu", va putea fi ascultat în cămine culturale sau şcoli săteşti, în cadrul turneului „Vioara lui George Enescu la sate", care a început ieri şi se va termina pe 31 octombrie.

Turneul, susţinut de Gabriel Croitoru, acompaniat de pianistul Horia Mihail, a început ieri în două sate din Botoşani (printre care şi cel în care s-a născut Enescu - fost Liveni, actualmente purtând numele compozitorului) şi va ajunge în alte şase localităţi rurale din judeţele Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi. La finalul turneului, pe 1 noiembrie (ora 19.00), cei doi muzicieni vor concerta la Sala Radio din Bucureşti.

Ideea acestui turneu inedit i-a venit directoarei Radio România Cultural, Oltea Şerban Pârâu, iar de organizarea lui s-au ocupat Radio România Cultural şi Fundaţia Accendo.

O bijuterie din lemn

Bartolomeo Giuseppe Antonio Guarneri (1698-1744), cunoscut şi sub numele Guarneri del Gesù, a fost unul dintre cei mai însemnaţi lutieri cremonezi. George Enescu s-a înscris în galeria marilor violonişti care, într-un moment al carierei lor, au deţinut un exemplar Guarneri del Gesù, printre aceştia numărându-se Nicolo Paganini, Isaac Stern şi Yehudi Menuhin.

Fabricată în anul 1731, vioara care i-a aparţinut lui Enescu, denumită şi „Catedrala", este piesa cea mai valoroasă a lutierului cremonez. În interior, aceasta are o inscripţie în limba latină: „Guarnerius fecit/ Cremonae anno 17 - IHS". Instrumentul este evaluat în momentul de faţă la două
milioane de euro.

Datele viitoare ale turneului „Vioara lui George Enescu la sate"

24 octombrie - Comuna Măraşu, sat Băndoiu (judeţul Brăila) - la şcoală - ora 16.00
25 octombrie - Comuna Maxineni, sat Latinu (judeţul Brăila) - la căminul cultural - ora 16.00
26 octombrie - Comuna Borduşani, sat Borduşani (judeţul Ialomiţa) - la căminul cultural - ora 17.00
29 octombrie - Comuna Cosâmbeşti, sat Cosâmbeşti (judeţul Ialomiţa) - la şcoală - ora 17.00
30 octombrie - Comuna Ciochina, sat Ciochina (judeţul Ialomiţa) - la căminul cultural - ora 17.00
31 octombrie - Comuna Dor Mărunt, sat Dor Mărunt (judeţul Călăraşi) - la şcoală - ora 17.00

Cum primesc ţăranii din Botoşani muzica clasică

Liliana Anuţei
liliana.anutei@adevarul.ro

Ieri s-a dat startul periplului muzical al talentatului violonist Gabriel Croitoru, însoţit de pianistul Horia Mihail, care au dorit să reconstituie astfel un traseu prin comunele patriei pe care l-a făcut şi George Enescu în vremea războiului.

Prima oprire, la ora 12.00, a fost în satul Dumeni, din comuna care poartă numele lui George Enescu. Vioara a prins viaţă într-o sală de curs a grădiniţei din localitate, unde s-au adunat toată elita comunei şi numeroşi elevi. De altfel, localnicii au crescut cu spiritul enescian, în comună existând şi casa memorială a compozitorului. Cadrele didactice, medicul din comună şi câţiva copii au savurat un recital de zile mari, din care nu a lipsit „Rapsodia Română" pe acordul căreia sună şi clopoţelul în şcolile din localitate de câţiva ani.

Sătenii din Bălușeni ar fi vrut-o pe Sofia

La Băluşeni însă, cea de-a doua comună botoşăneană din lista celor opt care alcătuiesc turneul, autorităţile şi-au pus mâinile în cap când şi-au dat seama că nu pot să umple nici un sfert din sala căminului cultural - care are o capacitate de cel puţin 300 de scaune.

Evenimentul inedit pentru localitate ar fi trecut neobservat dacă profesorii nu ar fi mobilizat elevii de la ore, încercând să-i convingă de frumuseţea unui astfel de act cultural.

Comuna a fost împânzită cu afişe şi, prin viu grai, fiecare intelectual a încercat să ia cu arcanul vreo câteva rude. Şi poştaşul comunei, Valentin Istina, a făcut muncă patriotică pentru turneul lui Gabriel Croitoru, dar nu a mers la spectacol pentru că soţia sa... lucra „de după-amiază".

„Eu am zis că dacă venea Sofia (Sofia Vicoveanca n.r.) lăsam tot şi mergeam, dar pe băietu acesta nu-l cunosc, şi eu, cu vioara, mai greu... Şi de ce au pus spectacolul la 6 seara, că atunci vin vacile de la cireadă şi trebuie să le mulg. Nu am cum!" a fost reacţia Savetei Balşoi, o săteancă din Băluşeni de 62 de ani.

Viceprimarul comunei Băluşeni, Dinu Câşlaru, s-a declarat încântat de iniţiativa violonistului, dar i-a fost greu să mobilizeze oamenii. „Nu au o cultură pe acest segment. Dacă era muzică populară, îi vedeai la scenă pe toţi, dar aşa, nu prea ai cu cine. Mă bazez pe copii, dar mi-e teamă că se vor plictisi", a spus viceprimarul, necăjit că şi doctoriţa satului anunţase că nu mai poate veni.

„Şi de ce au pus spectacolul la 6 seara, că atunci vin vacile de la cireadă şi trebuie să le mulg!“
Saveta Balşoi
săteancă, 62 de ani

"Nu au o cultură pe acest segment. Dacă era muzică populară, îi vedeai la scenă pe toţi, dar aşa, nu prea ai cu cine. Mă bazez pe copii, dar mi-e teamă că se vor plictisi.
Dinu Câşlaru
viceprimarul comunei Băluşeni