Adevarul.ro

Reputatul actor joacă alături de fostul preşedinte în filmul „Medalia de onoare“, în regia lui Peter Călin Netzer, care intră mâine în cinematografele din toată ţara. Victor Rebengiuc, în vârstă de 77 de ani, îl interpretează pe Ion Ion, un tată prins între dragostea pentru fiul său şi recuperarea propriei mândrii.

Peter Călin Netzer: „Acest film a fost pentru mine ca o terapie“

„Adevărul": Aţi jucat aproape toată gama de roluri. Ce v-a motivat la personajul Ion Ion, ce v-a emoţionat ca să acceptaţi să-l jucaţi?

Victor Rebengiuc: Povestea lui Ion Ion este povestea unui om care din dragoste filială face o prostie: fiul lui vrea să plece în străinătate şi el îl reclamă la Poliţie, fiindcă îşi doreşte să aibă copilul lângă el. Când face asta, Ion Ion nu se gândeşte nici o clipă la băiatul lui, se gândeşte doar la propria persoană. Asta m-a emoţionat la personaj.

De ce tocmai o trăsătură care ţine de egoism?

Mi-a plăcut latura umană a personajului, chiar dacă este una negativă. Fiul lui e doctor. Or, chiar şi când vorbesc la telefon, din străinătate, Ion Ion insistă şi-i spune: „Haide, vino înapoi că îţi găsesc aici un post". Doctorii pleacă din România şi el vrea ca fiul lui să fie doctor în ţară...

„Medalia de onoare" vorbeşte şi despre bătrâneţe. Din perspectivă personală, intimă, ce aţi împrumutat personajului dumneavoastră?

Întotdeauna mă străduiesc să merg către personaj, nu să aduc personajul către mine, dar fără să apelez la artificii de tipul perucă, mustaţă falsă, barbă, sau machiaj. Pentru rolul din acest film am purtat o meşă, fiindcă aşa şi-a dorit regizorul, ca personajul să fie puţin diferit de imaginea mea. Niciodată nu vreau să mă arăt pe mine: sunt un om ca oricare altul. Personajele cu care mă lupt - şi câteodată ies învingător - sunt cele care mă interesează. Ele au de arătat ceva.

Pe parcursul filmului, Ion Ion devine ridicol în ipostaza de „medaliat". Toţi cei din jur, de la funcţionara de la poştă la propria familie, nu-l iau în serios. E şi o critică socială aici - pierderea respectului pentru valoare?

Astăzi toţi sunt decoraţi. Şi? Numai Becali poate să se mândrească. Şi eu sunt decorat. Ce-mi aduce? Onoruri militare la înmormântare. Atât. Trage cineva cu puşca să vadă dacă am murit de-adevărat sau mă trezesc la zgomot. Dar, cât am lucrat, nu m-am gândit la latura asta, ci la personaj. Eu, Ion Ion, am viaţa mea şi o nevastă nefericită care nu vrea să se împace cu mine de niciun fel. Asta m-a preocupat, n-am avut probleme filozofice legate de onoare. (Râde)

În scena decorării, în care sunteţi faţă în faţă cu Ion Iliescu, reuşiţi să imprimaţi personajului un amestec de bucurie naivă: un om simplu ajuge să dea mâna cu preşedintele ţării.

Ion Ion vine la Cotroceni cu jalba-n proţap. Aduce cu el scrisori de la preşedintele asociaţiei de locatari din blocul în care locuieşte, face un memoriu legat de probleme de termoficare, speră ca preşedintele să rezolve câte ceva.

Şi urmează cele câteva secunde în care vă priviţi ochi în ochi, când pe chipul dumneavoastră stările se schimbă şi scena capătă un tragism neaşteptat. Cum aţi găsit această direcţie?

Simplu. Am văzut de-a lungul anilor mulţi nefericiţi care i-au strâns mâna lui Ion Iliescu. Sau lui Traian Băsescu. Şi nu-şi mai vin în fire după aceea...

Ion Iliescu nu e actor. A fost dificilă, din acest punct de vedere, întâlnirea dintre dumneavoastră?

Nici nu trebuia să fie actor. Trebuia să fie Ion Iliescu, preşedintele care a fost. El trebuia să dea mâna cu noi, decoraţii, şi să ne felicite, n-avea de jucat nicio mare dramă.

L-aţi criticat în repetate rânduri ca preşedinte, din postura de cetăţean. Aţi avut reţineri când v-aţi întâlnit pe platoul de filmare?

N-am avut nicio reţinere, nici eu, nici nimeni altcineva. Interesant şi, din punctul meu de vedere, binevenit, a fost că datorită lui Iliescu organizarea la Cotroceni, la filmare, a fost foarte bună. Toţi s-au străduit din timp, s-au făcut pregătiri, aşa că atunci când am ajuns noi totul era la cheie - ceea ce nu se întâmplă de obicei. Am intrat, am filmat, am terminat repede. Iar echipa a fost extraordinară, am lucrat foarte bine cu ei şi îi apreciez.

Deci aţi reuşit să fiţi doar actorul Victor Rebengiuc, să vă detaşaţi de Victor Rebengiuc omul, care are antipatiile sale politice?

Nu pot transmite părerile mele personale personajului pe care îl interpretez. Ion Ion are părerile lui. Ce era să-i spun lui Iliescu: „Ne-aţi vândut!"? Nu era momentul.

Ca om, v-aţi întâlnit de mai multe ori cu Ion Iliescu. S-a întâmplat să aveţi o confruntare directă, să discutaţi despre nemulţumirile dumneavoastră?

N-a fost vorba despre confruntări, doar despre întâlniri. Nu vreau să povestesc despre asta. Cândva, o să scriu o carte: „Întâlnirile mele cu Ion Iliescu". (Râde)

Care e cel mai important lucru, unul la care ţineţi foarte mult, legat de acest rol?

Rolul din „Medalia de onoare" este, într-un fel, un cântec de lebădă al carierei mele.

Iliescu n-a avut emoţii

Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, interpretează propriul rol în „Medalia de onoare". Într-o scenă filmată la Palatul Cotroceni, îi decorează pe eroii României din cel de-al Doilea Război Mondial, printre care şi pe Ion Ion, personajul interpretat de Victor Rebengiuc. Despre postura de actor la 80 de ani, Iliescu spune că nu i-a dat emoţii: „La început am fost surprins de propunere, dar mi-am dat seama că e justificată pentru a conferi autenticitate filmului. Mi-am intrat uşor în rol pentru că jucam propriul rol". Deşi n-a văzut ce a filmat, Iliescu speră să poată ajunge, vineri, la premiera filmului: „Am nişte crize de spondiloză şi fac şedinţe de masaj în fiecare zi. Sper să-mi revin până atunci". Despre criticile pe care i le-a adus Victor Rebengiuc de-a lungul timpului, fostul preşedinte mărturiseşte că „l-au amărât". „Le-am pus pe seama curentului vremii, dar nu-i port pică, sunt un om tolerant", a explicat Iliescu pentru „Adevărul".

Excepţional studiu al bătrâneţii

Pelicula „Medalia de onoare", de Peter Călin Netzer, este unul dintre evenimentele cinematografice ale anului. Terminat încă din 2009, filmul a mai fost văzut doar în festivaluri. A obţinut premii importante la festivalurile de la Salonic (cel mai bun actor pentru Victor Rebengiuc, cel mai bun scenariu şi Premiul FIPRESCI), Torino şi Miami. Totodată, la ediţia TIFF din acest an, Peter Călin Netzer a fost distins cu premiul de regie al festivalului, iar Victor Rebengiuc a împărţit un premiu pentru interpretare cu Ozana Oancea, actriţa principală din „Felicia, înainte de toate".

Începând de vineri, 12 noiembrie, filmul poate fi văzut în cinematografe, iar seara, de la ora 20.00, la Cinema Studio, va avea loc premiera de gală a filmului. Alături de fostul preşedinte Ion Iliescu - actor într-o scurtă, dar importantă secvenţă -, printre interpreţii principali se află: Victor Rebengiuc, Camelia Zorlescu, Radu Beligan, Ion Lucian şi Mimi Brănescu.

Scenariul scris de Tudor Voican şi „îmbunătăţit" de Răzvan Rădulescu analizează într-un mod magistral complexele de vinovăţie ale personajului principal şi mecanismul imposturii, fiind totodată şi un studiu în macro al societăţii, în ce priveşte valoarea socială şi recunoaşterea acesteia. O medalie de onoare primită, din eroare, de pensionarul Ion I. Ion, din partea MApN, îi va schimba întreaga existenţă şi îl va face să lupte din răsputeri pentru a-şi recâştiga demnitatea pierdută.