VIDEO Viaţa pe Mississippi

CRONICĂ DE FILM „Tom Sawyer", o foarte reuşită ecranizare a clasicelor întâmplări imaginate de Mark Twain, filmată în România şi vorbită în germană, merită văzută de mari şi mici, deopotrivă.

Este de multă vreme un truism că, prin cele două romane ale sale avându-i ca eroi pe Tom Sawyer şi Huck(leberry) Finn, scriitorul american Mark Twain a reuşit un fel de redare arhetipală a esenţei copilăriei, a dispoziţiei acestei vârste pentru joc şi înscenare - ceva similar, în literatura română, „Amintirilor din copilărie" ale lui Creangă şi opus medelenismului care a făcut ravagii ulterior. Cu alte cuvinte, avem opoziţia dintre autenticitate şi estetizare calofilă; or, se ştie că firescul în literatură este lucrul cel mai greu de obţinut.

De la Tom la Huck

Dacă prima carte, „Aventurile lui Tom Sawyer", este, încă, doar un roman de aventuri foarte reuşit şi atractiv, Mark Twain a dat lovitura, la scurt timp (8 ani), cu urmarea acesteia: „Aventurile lui Huckleberry Finn", cartea unanim considerată drept cea din care derivă întreaga literatură americană modernă. Inspiraţia de geniu a fost cea de a relata totul din perspectiva personajului principal, adolescentul Huck - cu vorbele sale şi cu propriul mod de a gândi.

Valoarea literară a celor două cărţi nu a împiedicat ca ele să fie, de la apariţie, printre cele mai atacate de vigilenţii „gardieni" ai moralei publice de peste Ocean.

Mai ales „Huck Finn" a stârnit protestele puritane încă de la început, iar ele continuă până în ziua de azi (romanul fiind obligatoriu, „canonic", în studiul literaturii americane). Probabil, volumul se află pe primul loc în lista cărţilor periodic interzise undeva pe teritoriul SUA. Aşadar, este firesc că întâmplările imaginate de Mark Twain au atras în permanenţă atenţia cinematografului, cele două titluri fiind printre cele mai ecranizate din istorie. Nu avem însă vreo capodoperă în această lungă listă.
Îi reţinem, mai ales, pe „copiii minune" Jackie Coogan (Tom Sawyer), în 1930, şi Jodie Foster (Becky Thatcher), într-un musical din 1973.

Made in Romania

Actualul „Tom Sawyer" care poate fi văzut pe ecranele româneşti, producţie germană recentă (coprodus de Arte şi de alte branduri „cu ştaif"), prezintă mai multe puncte de interes. În primul rând,
este filmat pe mirificele plaiuri mioritice (care, iată, pot ţine loc cu succes de Mississippi şi de târguşorul St. Petersburg, tipic pentru Sudul celei de-a doua jumătăţi de secol XIX). Apoi, a ieşit atât de bine, încât a fost un mare succes în ţara de origine, şi nu numai.

Sedusă de Joe Indianul

Reuşita a făcut ca aceeaşi echipă să filmeze şi urmarea, „Aventurile lui Huckleberry Finn", a cărei premieră este aşteptată, în Germania, în luna decembrie. Nu este pentru prima oară când românii şi germanii îşi dau mâna pentru ecranizarea lui Twain, dar acest film este gândit şi făcut special pentru spectatorul actual, fie el copil sau matur. Imaginea este (digital-)picturală, aventurile se înlănţuie în mod fluent, personajele sunt bine conturate şi interpretate. Se sugerează chiar un început de idilă între mătuşa Polly şi Joe Indianul, desigur fără nicio şansă de succes.

Destul de fidel cărţii inspiratoare, filmul îşi permite doar puţine licenţe. Se încearcă şi aducerea lui Twain în secolul XXI, ca să spunem aşa: chiar dacă nu critică direct scenariul, în orice caz, ia distanţă faţă de valorile societăţii patriarhale a Sudului. Astfel, cruzimea lui Joe Indianul este o consecinţă a tratamentului discriminatoriu la care a fost supus încă din copilărie, iar Becky Thatcher se trezeşte brusc, la şcoală, vorbind despre dreptul la vot al femeilor.

Tom Sawyer
(Germania, 2011)
Regia: Hermine
Huntgeburth
Cu: Louis Hofmann, Leon Seidel, Heike Makatsch, Benno Fürmann,
Joachim Król

Rating: * * *