Vestigii salvate prin colaborare europeana

Bisericutele de creta de la Basarabi, Mormantul pictat din Constanta, Tropaeum Traiani si Cetatea Histria

"S-a intamplat ca, tocmai la Constanta, sa se implineasca unul dintre visurile cele mai mari ale arheologilor europeni: sa fie in sfarsit impreuna pentru un proiect de restaurare cu tehnici de ultima ora si aparatura ultraperformanta (in valoare de peste 1,5 milioane de euro - n.r.). Bisericutele de creta de la Basarabi, Mormantul pictat si criptele de la Liceul Eminescu si Hotel Egreta, din Constanta, Monumentul Triumfal de la Adamclisi si Cetatea Histria au fost timp de doua saptamani "acaparate" de cei 150 de specialisti-arheologi, fizicieni, arhitecti, pictori restauratori - din 12 tari, testate optoelectronic - si nu numai - rezultatul fiind nu doar schitarea unor programe urgente de salvare dar, la fel de important, intrarea lor intr-un circuit mediatic continental. Fiindca, desi teoretic toate aceste vestigii dobrogene sunt de valoare europeana, ele au ramas aproape necunoscute. "Daca, acum, despre ele se va scrie si se va vorbi in forumurile stiintifice continentale, fara doar si poate colaborarea noastra nu se va opri aici si vom gasi sprijin si pentru conservarea lor in conditii optime", spera, in loc de concluzii, directorul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, dl. Gheorghe Papuc. Reuniunea stiintifica de la Constanta (16-29 aprilie) a fost socotita de toti cei 150 de participanti "o premiera mondiala". Muzeul constantean castigase o finantare de 500.000 de euro, prin "Culture 2000", pentru proiectul "Laborator avansat de restaurare in situ pentru reabilitarea unui obiectiv de interes cultural european" (pus deja in practica in aceste zile), fiind prima institutie de profil din tara - si a treia din Europa - care are parte de o asemenea sansa, in 2004. Analiza multispectrala de mare rezolutie a celor 5 situri alese drept "tinta" a insemnat testarea si curatarea cu raze laser a fiecarui monument in parte, scanarea imaginilor, pentru un diagnostic" cat mai corect al "pacientilor in stare critica". Strainii s-au uimit, ca de fiecare data, in fata comorilor din patrimoniul nostru arheologic, deplangand starea de degradare tot mai alarmanta a acestora. Iar "diagnosticul" este pe cat de realist, pe atat de amenintator: "daca restaurarea sau conservarea nu se face imediat si nu va fi una de calitate, Bisericutele de creta de la Basarabi, de pilda, ar putea ramane o amintire peste doar 2-3 ani, iar picturile din mormintele constantene vor deveni de nerecunoscut".