- Marţi 28 iul 2009
VIDEO Cele trei nume ale pisicii
În 1939, T.S. Eliot a publicat o culegere de versuri sprinţare, în care fantezia şi umorul se regăsesc în egală măsură. Scrise iniţial pentru finii lui, poemele din „Old Possum’s Book of Practical Cats“ (titlul versiunii româneşti este „Cartea lui Moş Oposum despre Pisicile Poznaşe“) au cucerit publicul adult, capabil să înţeleagă şi să guste inventivitatea autorului.
Old Possum era numele cu care a semnat T.S. Eliot cartea, nume menit să adauge un grăunte de umor. Ediţia princeps avea, pe copertă, un desen semnat de Eliot însuşi. Succesul imens a dus la reeditarea cărţii în 1940.
Textelor pline de savoare li se adăugau, de această dată, o serie de ilustraţii semnate de graficianul Nicolas Bentley (1907-1978), celebru pentru desenele sale pline de umor din cărţi, dar şi din reviste. Deşi a ilustrat peste 70 de volume, faimoase au rămas imaginile pentru această carte a lui Eliot.
Au trecut peste 40 de ani până la o nouă ediţie (1982), îmbogăţită cu desenele scriitorului şi artistului vizual american Rdward St. John Gorey (1925-2000). Ediţia din acest an, din toate ţările, este ilustrată de celebrul grafician german, stabilit în Anglia, Axel Scheffler.
Societatea felinelor
Cartea cuprinde 15 poeme despre psihologia şi viaţa socială a pisicilor. Prima poezie este dedicată celor trei nume ale pisicii, unul comun, ca Peter sau Augustus, unul bizar, care o face „să-şi ţină coada perpendicular,/Sau să-şi înfoaie mustaţa, mândră de sine“, şi unul pe care „Doar PISICA ÎNSĂŞI ÎL ŞTIE“.
.jpg)
Urmează relaţiile diverselor pisici – Tanti Pisi-Pozna, Moş Deuteronomie, Domnul Mistofelis, Plesnifor Jones sau Motanul Morgan - cu şoarecii pe care îi învaţă cum să se poarte, cu şpiţii şi cu mopşii sau cu stăpânii. Iar petrecerea timpului şi ierarhia pisicească amintesc, desigur, de lumea oamenilor. Succesul cărţii a determinat transpunerea ei în spectacole.
Premii postume
În 1954, Alan Rawsthorne a compus muzica pentru şase poeme ale cărţii, într-un spectacol cu recitator şi orchestră. Cea mai inspirată folosire a poemelor lui T.S. Eliot se datorează însă lui Andrew Lloyd Webber, care a montat în West End şi pe Broadway, musicalul „Cats“ („Pisici“), spectacolul cu cea mai lungă viaţă pe Broadway.
Pe lângă poeme din „Pisicile Poznaşe“, el a introdus şi câteva personaje din poezii nepublicate ale autorului. În 1983, T.S. Eliot a primit, postum, două Premii Tony pentru poemele folosite în „Cats“.
Pisicile, la Operetă
Duminică, 2 august, la ora 20.00, în concertul de arii celebre oferit de Teatrul Naţional de Operetă în Parcul Herăstrău din Bucureşti, Bianca Ionescu va cânta aria „Memory“ din musicalul „Cats“ de Andrew Lloyd Webber, pe un poem din „Cartea lui Moş Oposum despre Pisicile Poznaşe“, de T.S. Eliot.
Un inovator în literatura anglo-saxonă
.jpg)
Poetul, dramaturgul şi criticul literar american T.S. Eliot (1888-1965) a fost distins, în 1948, cu Premiul Nobel pentru Literatură. Argumentul juriului a fost „contribuţia sa remarcabilă, de pionierat, la poezia zilelor noaste“. În 1927, scriitorul a renunţat la cetăţenia americană pentru cea britanică.
Dintre scrierile sale, cel mai mare succes l-au avut: „Ţara pustie“ (1922), „Miercurea Cenuşii“ (1930), „Omor în catedrală“ (1935) „Patru cvartete“ (1943). Este considerat iniţiatorul poeziei moderne anglo-americane, prin creaţia sa şi prin întreaga atitudine critică.
Old Possum era numele cu care a semnat T.S. Eliot cartea, nume menit să adauge un grăunte de umor. Ediţia princeps avea, pe copertă, un desen semnat de Eliot însuşi. Succesul imens a dus la reeditarea cărţii în 1940.
Textelor pline de savoare li se adăugau, de această dată, o serie de ilustraţii semnate de graficianul Nicolas Bentley (1907-1978), celebru pentru desenele sale pline de umor din cărţi, dar şi din reviste. Deşi a ilustrat peste 70 de volume, faimoase au rămas imaginile pentru această carte a lui Eliot.
Au trecut peste 40 de ani până la o nouă ediţie (1982), îmbogăţită cu desenele scriitorului şi artistului vizual american Rdward St. John Gorey (1925-2000). Ediţia din acest an, din toate ţările, este ilustrată de celebrul grafician german, stabilit în Anglia, Axel Scheffler.
Societatea felinelor
Cartea cuprinde 15 poeme despre psihologia şi viaţa socială a pisicilor. Prima poezie este dedicată celor trei nume ale pisicii, unul comun, ca Peter sau Augustus, unul bizar, care o face „să-şi ţină coada perpendicular,/Sau să-şi înfoaie mustaţa, mândră de sine“, şi unul pe care „Doar PISICA ÎNSĂŞI ÎL ŞTIE“.
Urmează relaţiile diverselor pisici – Tanti Pisi-Pozna, Moş Deuteronomie, Domnul Mistofelis, Plesnifor Jones sau Motanul Morgan - cu şoarecii pe care îi învaţă cum să se poarte, cu şpiţii şi cu mopşii sau cu stăpânii. Iar petrecerea timpului şi ierarhia pisicească amintesc, desigur, de lumea oamenilor. Succesul cărţii a determinat transpunerea ei în spectacole. Premii postume
În 1954, Alan Rawsthorne a compus muzica pentru şase poeme ale cărţii, într-un spectacol cu recitator şi orchestră. Cea mai inspirată folosire a poemelor lui T.S. Eliot se datorează însă lui Andrew Lloyd Webber, care a montat în West End şi pe Broadway, musicalul „Cats“ („Pisici“), spectacolul cu cea mai lungă viaţă pe Broadway.
Pe lângă poeme din „Pisicile Poznaşe“, el a introdus şi câteva personaje din poezii nepublicate ale autorului. În 1983, T.S. Eliot a primit, postum, două Premii Tony pentru poemele folosite în „Cats“.
Pisicile, la Operetă
Duminică, 2 august, la ora 20.00, în concertul de arii celebre oferit de Teatrul Naţional de Operetă în Parcul Herăstrău din Bucureşti, Bianca Ionescu va cânta aria „Memory“ din musicalul „Cats“ de Andrew Lloyd Webber, pe un poem din „Cartea lui Moş Oposum despre Pisicile Poznaşe“, de T.S. Eliot.
Un inovator în literatura anglo-saxonă
Poetul, dramaturgul şi criticul literar american T.S. Eliot (1888-1965) a fost distins, în 1948, cu Premiul Nobel pentru Literatură. Argumentul juriului a fost „contribuţia sa remarcabilă, de pionierat, la poezia zilelor noaste“. În 1927, scriitorul a renunţat la cetăţenia americană pentru cea britanică. Dintre scrierile sale, cel mai mare succes l-au avut: „Ţara pustie“ (1922), „Miercurea Cenuşii“ (1930), „Omor în catedrală“ (1935) „Patru cvartete“ (1943). Este considerat iniţiatorul poeziei moderne anglo-americane, prin creaţia sa şi prin întreaga atitudine critică.
