Un artist controversat, Tristan Tzara

Poetul de origine română Tristan Tzara (1896 – 1963), „un bărbat mărunţel şi vioi, cu monoclu“, a marcat lumea artistică pariziană.  În februarie 1916, Tristan Tzara, împreună cu alţi avangardişti, iniţia un nou curent artistic: dadaismul.

Samuel Rosenstock, care avea să fie cunoscut în lume drept Tristan Tzara, s-a născut în 1896 la Moineşti. A urmat studiile liceale la Bucureşti, unde, în octombrie 1912, împreună cu Marcel Iancu şi Ion Vinea, a publicat revista „Simbolul". Deşi publicaţia a apărut doar pentru o perioadă scurtă, autori importanţi ai generaţiei de simbolişti, precum Ion Minulescu, Alexandru Macedonski şi Emil Isac, au scris pentru revistă. În această perioadă, tânărul Tzara îşi semna lucrările cu pseudonimul S. Samyro. O anagramă pornind de la numele său real, pseudonimul a fost schimbat ulterior în Tristan Ruia, în final devenind Tristan Tzara - nume legalizat de Ministerul de Interne al României, în 1925. Poetul dadaist a explicat că acest nume este un joc de cuvinte: „trist în ţară".

Debut la Cabaretul voltaire

Mişcarea culturală anarhistă, cunoscută sub numele Dada, a început în 1916, la Zürich, în Cabaretul Voltaire. Alături de alţi tineri intelectuali, printre care Hugo Ball şi Hans Arp, Tristan Tzara a organizat la Cabaret Voltaire mai multe evenimente cu titlu de manifest. Criticul literar Paul Cernat consemnează că, la 5 februarie 1916, a fost organizat primul spectacol dadaist, iniţiat de „un tânăr de 19 ani, mărunţel şi vioi, cu monoclu, nimeni altul decât Tzara".

Declinul mişcării Dada

În timp ce fredona „melodii sentimentale şi nostalgice", artistul împărţea prin cabaret cocoloaşe de hârtie publicului indignat. Au urmat, intrând spectaculos în scenă, un grup de actori mascaţi, pe catalige. Apoi, Tzara a revenit „costumat ca un clovn dandy", recitând versuri din jurnalul lui Hugo Ball. În 1919, Tristan Tzara a plecat spre Paris.

Împreună cu André Breton şi Louis Aragon a scris pentru revista „Littérature". Dar relaţia dintre Breton şi Tzara avea să devenă tensionată - lui Tzara i se reproşa că devenise monoton. În România, fenomenul Dada a fost contestat de Nicolae Iorga şi Camil Petrescu. Spre finalul anilor '20, Tristan Tzara s-a orientat către suprarealism. În 1931, artistul a publicat „Omul aproximativ", considerat de critici drept cel mai important poem al său, un studiu despre alienare. Tzara a murit în 1963, la Paris, şi este îngropat în Cimitirul Montparnasse.