Adevarul.ro

Prezidenţiale 350 de scriitori îl aleg astăzi pe viitorul preşedinte al Uniunii lor de creaţie. Şedinţa de alegeri începe la ora 9.00 la Sala Amfiteatru a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale" din Bucureşti.

 Alegerile din acest an prezintă câteva premiere. Anunţarea candidaturilor şi a programelor manageriale s-a făcut cu o lună înainte de ziua alegerilor, dând posibilitatea comparării celor cinci oferte ale aspiranţilor la funcţia de preşedinte: Nicolae Manolescu, preşedintele încă în funcţiune, Ştefan Agopian, Nicolae Breban, Dan Mircea Cipariu şi Constantin Stan.

Tot pentru prima dată, comisia de numărare a voturilor este formată din cinci persoane, câte una propusă de fiecare candidat. Numărătoarea va fi validată de preşedinţii filialelor din ţară şi al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, care vor fi prezenţi la alegeri.

În sfârşit, pentru a preveni eventualele acuzaţii de fraudă, tot pentru prima dată au fost tipărite ecusoane cu numele delegatului şi al filialei din care vine, iar pentru Bucureşti, cu numele secţiei, asociaţiei căreia îi aparţine: Poezie, Proză, Critică, Dramaturgie, Traduceri, Literatură pentru copii şi tineret.

Unul pentru şase

Votarea preşedintelui se realizează prin reprezentanţi ai breslei, raportul de reprezentativitate fiind de unu la şase. Cei aproximativ 2.200 de scriitori din toată ţara au delegat 350 de reprezentanţi pentru Asociaţia din Bucureşti şi pentru cele 12 filiale: Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu, Alba Iulia, Arad, Craiova, Galaţi, Piteşti, Constanţa, Braşov, Chişinău. 170 de  votanţi reprezintă Asociaţia din Bucureşti.

Există şi un număr, nu foarte bine precizat, de 100 sau 200 de membri ai USR care trăiesc în străinătate. Aceştia, deşi plătesc cotizaţia, nu pot vota pentru că nu se admite votarea prin procură sau votul electronic.

Programul zilei

Şedinţa de alegeri se va desfăşura după tiparul obişnuit. Ea începe cu raportul preşedintelui care îşi termină mandatul, criticul Nicolae Manolescu. Conform obiceiului, urmează dezbateri asupra celor raportate. Urmează prezentarea detaliată de programelor celor cinci candidaţi şi votul secret.

O altă noutate o constituie decizia ca, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, acesta să aibă loc tot astăzi, după o mică pauză, pentru a scuti timp şi bani (chiria sălii). La finalul zilei, va fi cunoscut preşedintele USR pentru următorul mandat de patru ani.

Drăgălăşenii electorale

Scriitorul Ştefan Agopian a postat pe internet un articol în care remarca faptul că, după 1990, niciunul dintre preşedinţii USR n-a reuşit să termine al doilea mandat, din motive diverse. Mircea Dinescu şi Eugen Uricaru au demisionat din cauza unor discuţii privind activitatea lor, din timpul sau anterior mandatului, iar viaţa lui Laurenţiu Ulici a fost curmată de un accident stupid. Întrebarea este dacă se va institui o superstiţie asemănătoare cu ghinionul montării shakespearianului „Macbeth" sau a imposibilităţii unui compozitor de-a crea a zecea simfonie.  

Ziua a doua

Mâine, noul preşedinte se va întâlni cu Consiliul USR pentru a numi primvicepreşedintele şi pe cei doi vicepreşedinţi, care trebuie validaţi de Consiliul format din 52 de scriitori.

Calcule postelectorale

S-a remarcat că patru dintre candidaţi au în momentul de faţă o funcţie în USR, fie ca preşedinţi de secţie (Dan Mircea Cipariu, Constantin Stan), fie în Consiliu. Singurul candidat care, în cazul nereuşitei, rămâne în afara conducerii este Nicolae Manolescu.

Varujan Vosganian : „Unii scriitori socotesc intrarea în USR drept o chestiune de prestigiu"

Uniune patronală

„Adevărul": Ce mai înseamnă Uniunea Scriitorilor astăzi?

Varujan Vosganian: Uniunea Scriitorilor este o organizaţie profesională. Există o anumită ambiguitate privind rolul său, înţeleg din întrebarea dumneavoastră. Eu nu împărtăşesc această ambiguitate. Uniunea Scriitorilor promovează literatura română şi pe creatorii săi. Ea este mai ales o asociaţie patronală, căci apără nu atât dreptul la muncă - scriitorii nu trebuie să ceară nimănui voie să muncească, adică să scrie - cât dreptul de proprietate asupra creaţiei, fructificând unele dintre drepturile ce decurg din aceasta (altele sunt fructificate de CO.PI.RO.).

De aceea, USR finanţează, prin programe, reviste literare şi festivaluri de prestigiu, alocă fonduri pentru lecturile de carte ori pentru reprezentarea scriitorilor în străinătate. Ea are, neîndoielnic, şi o dimensiune socială, dat fiind că mulţi membri, probabil aproape jumătate, sunt pensionari şi tot atâţia au dificultăţi materiale. Cât despre prestigiul său, nu poate fi pus la îndoială faptul că, de un secol încoace, USR, sub diverse denumiri şi conduceri, a rămas cea mai prestigioasă organizaţie a scriitorilor români.

 De ce se înscriu scriitorii în Uniune?

 Eu m-am înscris în Uniunea Scriitorilor, în 1994,  pentru că îmi plăcea de Laurenţiu Ulici, aveam ­mulţi prieteni  aici şi căutam lucruri pe care le găseam mai uşor înainte de 1990, anume cercuri culturale, dar tot mai greu după 1990, când lumea părea mai grăbită. Probabil că alţi scriitori socotesc intrarea în USR mai ales ca o chestiune de prestigiu, o recunoaştere a trudei lor literare şi a talentului, alţii sunt tentaţi de avantajele pe care ea le oferă membrilor săi.

 Care sunt resursele financiare ale Uniunii? La ce serveşte timbrul literar?

Aşa cum am promis la începutul mandatului, eu mi-am ţinut promisiunea. Veniturile USR s-au dublat şi nu după patru ani, ci chiar din al doilea an. Veniturile sunt alcătuite din valorificarea patrimoniului imobil, din taxa de timbru literar, din veniturile caselor de creaţie şi cotizaţii. În anul 2009 am reuşit nu doar să funcţionăm normal, dar salariile mici au fost majorate. Lăsăm la finele mandatului nostru şi un uşor excedent în conturile USR. Taxa de timbru este folosită exclusiv pentru destinaţii culturale: finanţarea revistelor şi promovarea, prin proiecte, a literaturii române.

 Puteţi face o comparaţie între USR şi organisme similare din alte ţări?

 Ca număr de membri, influenţă naţională şi poziţie instituţională, Uniunea Scriitorilor din România are o poziţie privilegiată în raport cu alte organizaţii similare.

Sondaje electorale

Trei site-uri, www.horiagarbea.blogspot.com (al preşedintelui Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), www.postulmeu.ro şi www.jurnaluldevrancea.ro, au iniţiat un sondaj privindu-i pe cei cinci candidaţi. Rezultatele votului online până ieri-seară, exprimate fie în procente în cazul primelor două site-uri, fie în număr de voturi în cel de-al treilea, sunt foarte asemănătoare. Ele par să indice o anumită ierarhizare a candidaţilor. Cifrele sunt aranjate în ordinea enumerării site-urilor.

Dan Mircea Cipariu: 51%; 58%; 63 de voturi

Nicolae Manolescu: 25%; 10%; 24 de voturi

Constantin Stan: 7%; 16%; 19 voturi

Nicolae Breban: 4%; 18%; 12 voturi

Ştefan Agopian: 6%; 8%; 8 voturi

Lucia Verona : „Uniunea Scriitorilor are un caracter compozit"

„Adevărul": Ce mai înseamnă Uniunea Scriitorilor astăzi?

Lucia Verona: Având în vedere criteriile de aderare, Uniunea este o organizaţie profesională. Ea are însă un caracter compozit, pentru că are şi o funcţie sindicală. Cred că ar trebui să se accentueze latura sindicală, în sensul oferirii mai multor servicii scriitorilor, cum ar fi un serviciu juridic specializat în drepturi de autor, ca să nu mai fim cu totul la mâna COPIRO. Uniunea ar trebui să promoveze literatura vie, dar să aibă şi un drept asupra patrimoniului literar, mă gândesc la scriitorii clasici, pe care ar putea să-i editeze şi, mai ales să-i promoveze, inclusiv în manualele şcolare.

 De ce se înscriu scriitorii în Uniunea Scriitorilor?

Pentru cei mai mulţi, înscrierea în Uniune este o validare a calităţii lor de scriitori. Este vorba despre presigiu, despre apartenenţa la o elită. Desigur, sunt şi unii autori care aderă pentru diverse avantaje, cum ar fi indemnizaţia la pensie.

Care sunt resursele financiare ale Uniunii? La ce serveşte timbrul literar?

Există câteva surse principale: cotizaţiile membrilor, timbrul literar, în măsura în care se colectează. Cred că mecanismul legislativ nu este bine pus la punct. Nu există un sistem de sancţiuni pentru rău-platnici. Personalul USR nu poate urmări activitatea sutelor de edituri din ţară. Mai sunt sumele provenite din închirierea patrimoniului de clădiri şi diferite sponsorizări. Banii merg către funcţionarea USR, către finanţarea revistelor literare...

Puteţi face o comparaţie între USR şi organisme similare din alte ţări?

În lumea anglo-americană există acele Writers Guilds, de obicei cu rol sindical. În America, în aceste asociaţii intră nu numai autorii de cărţi, dar şi scenariştii. Există, de asemenea, Writers Guild Foundation, cu un rol mai curând profesional: organizarea de lansări de carte, de întâlniri între scriitori şi public...

"Înscrierea în Uniune este pentru mulţi o validare a calităţii de scriitor.''
Lucia Verona
dramaturg