Topul cinematografic al Gabrielei Adameşteanu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Top 10 filme care au marcat-o pe Gabriela Adameşteanu:

1. Fragii sălbatici (Suedia, 1957), regia Ingmar Bergman
2. Hiroşima, dragostea mea / Hiroshima mon amour (Franţa-Japonia, 1959), regia Alain Resnais
3. Noaptea/La notte (Italia-Franţa, 1961), regia Michelangelo Antonioni
4. Andrei Rubliov (URSS, 1966), regia Andrei Tarkovski
5. Reconstituirea (România, 1969), regia Lucian Pintilie
6. Scene din viaţa conjugală (Suedia, 1973), regia Ingmar Bergman
7. Proba de microfon (România, 1980), regia Mircea Daneliuc

8. Marfa şi banii (România, 2001), regia Cristi Puiu
9. California Dreamin' (România, 2007), regia Cristian Nemescu
10. A Separation/Jodaeiye Nader az Simin (Iran, 2011), regia Asghar Farhadi

Top 5 regizori care au marcat-o pe Gabriela Adameşteanu:

1. Michelangelo Antonioni (foto) (1912-2007)
2. Ingmar Bergman (1918-2007)
3. Asghar Farhadi (n. 1972)
4. Krzysztof Kieslowski (1941-1996)

5. Lucian Pintilie (n. 1933)

Gabriela Adameşteanu, celebră pentru romanul „Dimineaţă pierdută"

Scriitoarea Gabriela Adameşteanu s-a născut pe 2 aprilie 1942, la Târgu Ocna, judeţul Bacău.

A fost redactor-şef al revistei de analiză politică „22" şi este în prezent redactor-şef al suplimentului „Bucureştiul cultural" şi membru marcant al Grupului pentru Dialog Social.

A fost redactor la Editura Enciclopedică, devenită ulterior Știinţifică şi Enciclopedică, şi apoi la editura Cartea Românească.

După Revoluţia din 1989, a fost redactor-şef la revista „22". S-a implicat în zona jurnalismului cultural şi politic, chiar dacă acest patos civic i-a afectat cariera de scriitoare, având mai puţin timp la dispoziţie pentru a se consacra scrisului. În ultimii ani a avut o revenire spectaculoasă în lumea literară.

 Opere publicate: „Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă" (nuvele, 1979), „Vară-primăvară" (nuvele, 1989), „Drumul egal al fiecărei zile" (1975), „Dimineaţă pierdută" (1983), „Întâlnirea" (2003), „Provizorat" (2010), „Obsesia politicii" (interviuri, 1995), „Cele două Românii" (publicistică, 2000).

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite