Tolkien - adevaratul stapan al inelelor

Intr-o lume plina de horror si fantezii deocheate, iata, apare ca din poveste, un personaj fabulos precum Tolkien... Cunoscut mai degraba gratie filmelor decat cartilor, in Romania celebrul autor

Intr-o lume plina de horror si fantezii deocheate, iata, apare ca din poveste, un personaj fabulos precum Tolkien... Cunoscut mai degraba gratie filmelor decat cartilor, in Romania celebrul autor nu a avut parte de o receptare critica. Este meritul profesorului Virgil Nemoianu si al lui Robert Lazu care au coordonat o foarte reusita lucrare la care au participat nume de referinta: Bradley Birzer (SUA), Michael Waldstein (Austria), Andrew Nimmo (Australia), Joseph Pearce (Marea Britanie), Stratford Caldecott (Anglia), Pr. Wilhelm Danca (Romania), Cristopher Garbowski (Polonia), Gyorgy Gyorfi-Deak (Romania). Temele abordate sunt pe masura subiectului, dar si a semnatarilor: "Tolkien si Doctorii bisericii", "Tolkien si maestrii interpretarii" sau "Lecturi mito-simbolice"... Cartea " J.R.R. Tolkien: Credinta si imaginatie" a aparut la Editura Hartmann din Arad (2005) si beneficiaza de un capitol introductiv in opera scriitorului avandu-l drept autor pe Virgil Nemoianu, capitol intitulat simplu: "Marele Tolkien".
Fantezia
Mintea umana e capabila sa produca imagini mentale ale unor lucruri ce nu sunt de fapt prezente. Facultatea de a produce aceste imagini este (sau era) numita, fireste, Imaginatie. insa in ultimul timp, in limbajul tehnic anormal, Imaginatia a fost adesea considerata a fi ceva mai presus de simpla plasmuire de imagini, delegata operatiilor inchipuirii [Fancy] (o forma abreviata si depreciativa a cuvantului mai vechi "Fantezie"). Se incearca asadar sa se restranga, desi ar trebui sa zicem "sa se aplice gresit", sfera Imaginatiei la "puterea de a conferi creatiilor ideale consistenta interioara a realitatii". Desi pare ridicol ca cineva atat de prost instruit sa-si dea cu parerea in aceasta chestiune critica, risc sa cred ca distinctia terminologica este incorecta din punct de vedere filologic, iar analiza lipsita de precizie. Capacitatea mentala de a construi imagini e un lucru si ar trebui numita pe drept "Imaginatie". Perceptia imaginii, intuirea implicatiilor ei si controlarea acestora, care sunt toate necesare unei exprimari reusite, pot varia in vitalitate si forta: dar aceasta e o diferenta de grad a Imaginatiei, nu una de natura. Reusita expresiei care confera (sau pare sa ofere) "consistenta interioara a realitatii" este intr-adevar altceva ori un alt aspect ce reclama o alta denumire: Maiestrie, conexiunea operativa dintre Imaginatie si produsul finit - Sub-creatia. Pentru ceea ce mi-am propus, am nevoie de un cuvant care sa acopere si Maiestria Sub-creatoare in sine si ceea ce e nemaipomenit si minunat in Expresie, provenind din Imagine: o calitate esentiala pentru un basm cu zane. imi propun, prin urmare, sa-mi arog puterile lui Humpty-Dumpty si sa folosesc Fantezia in acest scop: anume pentru a obtine un inteles care combina cu intrebuintarile sale mai vechi si mai elevate ca sinonim pentru Imaginatie notiunile derivate de "irealitate" (adica deosebire de Lumea Primara) si eliberare de sub dominatia "faptului" observat, pe scurt de "fantastic". Asadar, sunt nu numai constient, ci si incantat de inrudirile etimologice dintre "fantezie" si "fantastic", adica dintre fantezie si lucrurile care nu doar ca "nu sunt prezente", dar care intr-adevar nu sunt de gasit deloc in Lumea noastra Primara, sau se crede in general ca nu s-ar gasi acolo. Dar admitand acest lucru, nu pot incuviinta tonul peiorativ. Faptul ca imaginile nu apartin unor lucruri din Lumea Primara (daca una ca asta e intr-adevar cu putinta) e o virtute, nu un defect. Fantezia (in sensul acesta) nu este, cred, o forma inferioara, ci una superioara de Arta, intr-adevar forma cea mai pura cu putinta si, de aceea, (odata realizata) cea mai puternica.
J.R.R. Tolkien
(Trad. Marius Ivascu. Continuarea Medalionului Tolkien poate fi citita in "Adevarul literar si artistic" din 31 mai a.c.)