Teatru românesc cu ştreangul de gât, la Sfântu Gheorghe

Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfântu Gheorghe funcţionează la limita rezistenţei, cu unul dintre cele mai mici bugete acordate vreunui teatru din România şi este la un pas să se desfiinţeze din cauza neimplicării autorităţilor.

În această vară, o petiţie semnată de cele mai importante nume ale teatrului din România le atrăgea autorităţilor atenţia că Teatrul „Andrei Mureşanu" are o situaţie dezastruoasă din cauza bugetului insignifiant acordat de Consiliul Local Sfântu Gheorghe. Din cele 7 miliarde de lei vechi pe an, 6,8 miliarde sunt alocate pentru salariile angajaţilor teatrului, iar pentru producţii (improvizate şi uneori fără decor) şi pentru plata utilităţilor mai rămân 200 de milioane de lei vechi. Prin comparaţie, un teatru naţional are un buget de 100 de miliarde de lei vechi şi doar o producţie poate costa 2-3 miliarde de lei vechi.

Audienţă la ministrul Kelemen Hunor

Problemele nu se opresc aici. Singurul teatrul românesc din Harghita şi Covasna împarte de 25 de ani acelaşi sediu cu Teatrul Maghiar „Tamási Áron", adică sălile de spectacol, spaţiile de repetiţii şi birourile.

Deşi se înţeleg foarte bine, cele două instituţii se sufocă reciproc, fără a putea să se mai dezvolte. Consiliul Local Sfântu Gheorghe încearcă de câţiva ani să plaseze teatrul românesc într-un nou spaţiu, la cinematograful „Arta" din oraş, în care funcţionează o discotecă, dar proprietarii discotecii refuză evacuarea, prelungind în instanţă agonia personalului teatrului.

Deoarece autorităţile de la Sfântu Gheorghe sunt depăşite de situaţie, Horaţiu Mihaiu, directorul Teatrului „Andrei Mureşanu", caută o rezolvare la Bucureşti, printr-o audienţă pe care i-a solicitat-o ministrului Kelemen Hunor. În opinia lui Mihaiu, din cauza situaţiei speciale, soluţia ar fi o recentralizare şi o alimentare a teatrului de la bugetul Ministerului Culturii, singurul organism capabil să mai asigure în acest moment existenţa Teatrului „Andrei Mureşanu".

Un comentariu al reputatului critic de teatru şi traducător Victor Scoradeţ sintetiza de ce acest teatru este de interes naţional şi de ce statul român, prin Ministerul Culturii, are datoria să sprijine instituţia, aşa cum sprijină alte instituţii pe care le consideră „de interes naţional". „Faptul că secuii din Sfântu Gheorghe încă mai vorbesc româneşte se datorează, în mare măsură, Teatrului «Andrei Mureşanu». O atestă prezenţa constantă şi substanţială a publicului maghiar la spectacolele româneşti.

De altfel, acest teatru a făcut mult mai mult pentru dialogul dintre români şi maghiari şi decât toate structurile instituţionale, centrale sau regionale, create în acest scop. Iar acestea din urmă au înghiţit incomparabil mai mulţi bani decât teatrul românesc din Sfântu Gheorghe", scria Victor Scoradeţ.

În opinia directorului Horaţiu Mihaiu, Teatrul „Andrei Mureşanu" merită să primească mai multe fonduri şi pentru că generează conţinut de calitate. La cea mai recentă ediţie a Festivalului Naţional de Teatru (28 octombrie - 6 noiembrie), instituţia a făcut parte din elita teatrelor româneşti, fiind prezentă cu spectacolul „Mai întâi te naşti", în regia lui Radu Afrim.

Ultima carte: cartea etnică

În cazul în care nici ministerul nu va redirecţiona fonduri de la alte instituţii neperformante către Teatrul „Andrei Mureşanu", directorul Horaţiu Mihaiu este dispus să joace şi cartea etnică şi să apeleze la legea minorităţilor, pentru îndreptarea situaţiei teatrului. „Nu se poate să fim trataţi mai rău ca minorităţile din România", ne-a declarat Horaţiu Mihaiu.

Cei 17 actori angajaţi ai teatrului pe care îl conduce câştigă 6 milioane de lei vechi (debutanţii) şi maximum 12 milioane de lei (cei cu experienţă). Instituţia nu poate creşte salariile din cauza legii instituţiilor de spectacole, care arată că nu poţi depăşi bugetul alocat prin creşterea salariilor. În acelaşi timp, actorii teatrului-coleg, „Tamási Áron", au salarii duble faţă de cei români, deoarece bugetul lor este mai mare (în jur de 30 de miliarde de lei vechi, faţă de 7 miliarde, cât au românii) şi majorările salariale se înscriu în buget, mai spune Horaţiu Mihaiu.

„Este pentru prima oară când un ministru al culturii ne primeşte în audienţă! Am aşteptat acest moment de peste şapte ani, aşa încât nu ne putem permite sa ratăm această şansă. Sperăm ca Ministerul Culturii să se sensibilizeze şi să ne acorde atenţia dorită, deoarece riscul dispariţiei singurei instituţii de spectacole în limba română, din zona ţinutului secuiesc, este iminent", ne-a mai declarat Horaţiu Mihaiu, directorul Teatrului „Andrei Mureşanu".

"Dacă nu se rezolvă situaţia, riscăm ca la anul, în loc să sărbătorim 25 de ani de «viaţă», să sărbătorim desfiinţarea teatrului. Oamenii vor pleca, iar teatrul, pur şi simplu, va muri.''
Sebastian Marina,

actor al Teatrului „Andrei Mureşanu“

„Eu cred că sprijinul Ministerului Culturii faţă de acest teatru ar fi un gest de normalitate, având în vedere că rostul lui în această zonă a fost dintotdeauna de a încuraja interculturalitatea. Pe parcursul anilor s-a demonstrat a fi una din cele mai importante instituţii de cultură de aici.“

Elena Popa,

actriţă a Teatrului „Andrei Mureşanu“