Teatrele naţionale, fabrici care merg numai în pierdere

investit în producţie. Sunt singurele fabrici care merg în pierdere, pentru ca publicul să câştige.Nu fac profit, pentru că nu pot scumpi biletele. Nu sunt pe plus, pentru că au organigramele

investit în producţie. Sunt singurele fabrici care merg în pierdere, pentru ca publicul să câştige.
Nu fac profit, pentru că nu pot scumpi biletele. Nu sunt pe plus, pentru că au organigramele supradimensionate. "Ideea cu profitabilitatea culturii mă cam irită şi e o utopie. Cultura e ca învăţământul, îşi arată efectele în timp. La nivel comercial, sigur că urmărim să obţinem bani cu un anumit gen de spectacole", spune prof. dr. Ioan Vartic, directorul Teatrului Naţional din Cluj. Regizorul Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului Naţional din Craiova, consideră că teatrul nu poate fi profitabil decât în condiţiile scumpirii biletului. "Pentru ca eu, la Craiova, să-mi acopăr toate costurile de întreţinere, producţia de spectacole şi salariile, ar trebui să vând biletul cu 895.000 de lei".
Cele mai scumpe spectacole
Producţia unui spectacol de pluton costă, la Cluj, între 50.000.000 şi 500.000.000 de lei vechi, iar unul vedetă, precum "Regele Lear", montat de Tompa Gábor, două miliarde de lei vechi. "Pentru prima dată am ridicat preţul biletelor la spectacolul
Purificare
, de Sarah Kane, regizat de Andrei şerban, la 400.000-500.000 de lei vechi, dar aceasta este o excepţie. Nu toate au acelaşi succes", afirmă Ioan Vartic. Bugetul de 62 miliarde de lei vechi, provenit din subvenţie de la Ministerul Culturii şi Cultelor, ocupă doar 90% din necesităţile teatrului din Cluj: salarii, reparaţii, întreţinere, producţie. Finanţarea celorlalte necesităţi se face prin prestări de servicii şi sponsorizări. Închiriază sala mare de 1.000 de locuri cu 6-7.000.000 de lei vechi ora. În fiecare an, Clujul trebuie să vândă bilete de trei miliarde de lei vechi, dar niciodată pragul nu a fost atins. Anul trecut a vândut bilete de 2,5 miliarde de lei. Teatrul Naţional din Craiova are o subvenţie de 39 miliarde de lei vechi pentru salarii, producţie şi plata utilităţilor şi încă 11 miliarde pentru investiţii şi reparaţii. Are alocate exclusiv pentru producţie trei miliarde de lei vechi pe an (care acoperă costurile a 6-7 spectacole). În contrast, teatre precum Bulandra sau Naţional din Bucureşti cheltuiesc doar pentru decorul anumitor spectacole câteva miliarde. Cel mai scump spectacol de la Craiova, "Avarul", de Molière, a costat 1.600.000.000 de lei vechi, iar cel regizat de Silviu Purcărete, "Cum vă place sau Noaptea de la spartul târgului", a fost produs cu 960.000.000 de lei. " Este clar că nu se poate face profit, dacă nu se măreşte preţul biletelor măcar la un rezonabil prag de 4-500.000 de lei, dar trebuie să ne punem şi problema reducerii cheltuielilor inutile pe producţie. Se pot face lucruri mari cu costuri ceva mai mici, fără niciun rabat de la calitate", spune Mircea Cornişteanu. Pentru ultima premieră de la Teatrul Naţional Bucureşti, "Burghezul gentilom", care a costat aproape nouă miliarde lei, 70.000 de euro au fost adunaţi numai din sponsorizări.
Soluţii pentru profit
Directorii aşteaptă intrarea în vigoare a noii legi a teatrelor, pentru a reduce din cheltuieli angajând actori şi regizori pe proiecte. Profesorul Vartic crede că regizorii nu mai trebuie angajaţi permanent. "Aşa s-ar putea rezolva problema regizorilor de mâna a doua, care iau acelaşi salariu, indiferent de calitatea şi cantitatea spectacolelor pe care le montează". Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, spune că 90% din salariaţii instituţiei au contracte pe perioadă nedeterminată, care sunt aproape inatacabile. "70% din bugetul nostru îl reprezintă fondul de salarii, pentru 500 de angajaţi. Peste acesta se adaugă costurile de încălzire, de întreţinere.
Bugetul pe care îl avem reprezintă 80% din totalul cheltuielilor noastre. Restul de 20% trebuie să-l producem noi din sponsorizări. Închiriem săli, dar 50% din valoarea închirierii pleacă la bugetul de stat".