Securitatea învrăjbeşte grupul Hertei Müller

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scriitorii ardeleni stabiliţi în Germania îşi dau replici tăioase în presa occidentală, pornind de la colaborarea unora dintre ei cu fosta poliţie politică ceauşistă. După cazul Oskar Pastior, scriitorul Dieter Schlesack a adus noi acuzaţii şi altor colegi de breaslă, care au stârnit reacţii şi de la Herta Müller.

De la dezvăluirea în luna septembrie a colaborării poetului Oskar Pastior, prieten bun al Hertei Müller, cu Securitatea prin publicarea în presa germană a rezultatelor cercetătorilor istoricului Stefan Sienerth, s-a produs o avanlanşă de reacţii din partea mai multor scriitori de limbă germană proveniţi din România.  Oskar Pastior, născut în 1927 la Sibiu şi decedat în 2006 la Frankfurt, a semnat un acord de colaborare cu Securitatea în 1961, sub numele de cod Stein Otto.

Citiţi şi:

Norman Manea: „Acasă nu mai este nicăieri"
Herta Müller: „Nu m-a schimbat Premiul Nobel"

Scriitorul Dieter Schlesak, născut la Sighişoara, a aflat că şi el s-a numărat printre cei urmăriţi de poetul Oskar Pastior.  După ce a aflat în ce măsură Pastior (presupus colaborator al Securităţii până în 1968) şi-a îndeplinit „obligaţia" de informator şi în ceea ce-l priveşte, Schlesack a publicat la 16 noiembrie un articol vehement în presa germană. Cea mai gravă este trimiterea la soarta poetului Georg Hoprich, care după ce a fost arestat, fiind şi urmărit de Securitate, a ales sinuciderea. De moartea acestuia ar fi responsabil Pastior, lasă de înţeles Schlesak.

„Judecăţi pripite"

Această insinuare a deranjat multă lume. Scriitorul Ernest Wichner, unul dintre fondatorii în 1972 a Grupul literar de Acţiune Banat/ Aktionsgruppe, a scris într-un articol publicat în „Frankfurter Allgemeine" că această acuzaţie este nedovedită, iar că Schlesak a picat într-o „platitudine narativă" periculoasă. Deoarece un asemenea „zvon" poate distruge eventual mai mult decât un document autentic. Şi Herta Müller a reacţionat la această incriminare. „Este iresponsabil", îl califică Müller pe Schlesack. Ea avertizează cu privire la „judecăţile pripite".

„Confruntarea cu Pastior trebuie să fie critică, dar ea trebuie să fie în primul rând obiectivă", a spus Müller cu o săptămână în urmă,  la Deutschland Radio din Copenhaga. Ea a anunţat totodată că Fundaţia Oskar Pastior se va ocupa de clarificarea acestui caz.

Cel mai interesant „verdict" în acest caz, care îl leagă pe Pastior de Hoprich, iar pe cei doi de Schlesak, vine din partea istoricului Stefan Sienerth, cel care a dezvăluit „secretul" lui Pastior. „Din actele pe care le-a avut Schlesak la dispoziţie nu se poate deduce clar că Pastior a avut de-a face cu arestarea lui Hoprich. Pentru asta trebuie cercertat în continuare", declară Sienerth, citat de „Frankfurter Allgeimeine Zeitung" („FAZ"). Istoricul numeşte documentele Securităţii „moşteniri bizare" şi sfătuieşte să „se recurgă la prudenţă în abordarea acestora".

„Soră minciună, frate durere"

Documentul publicat de revista „Halbjahresschrift“, în care sursa „Moga“ nota că textele scriitorilor din Grupul de Acţiune Banat sunt „formaliste“, „negativiste“ şi cu „dublu înţeles“



Schlesak  a replicat la 25 noiembrie într-un interviu acordat publicaţiei „Die Zeit" argumentând că afirmaţia sa se sprijină pe mărturia publicistului Hans Bergel, care susţinea că „în 1989 văduva lui Hoprich a venit la el cu un raport semnat de Pastior şi cu poezia fostului soţ, «Schweigen» /«Tăcerea», pe care nu o cunoşteau decât ea şi Pastior. Din cauza acestei poezii a fost arestat Hoprich".

În „thrillerul deconspirării" iniţiat de Schlesack a fost adus un alt nume: Claus Stephani. Jurnalistul şi scriitorul, născut la Braşov in 1938, ar fi colaborat, potrivit lui Schelsak, cu Securitatea sub numele de cod „Moga". Schlesak îl aduce pe Stephani în cercul „suspecţilor", afirmând că şi el se numără printre cei care făceau parte din „sistemul" de informatori care-l urmăreau.

Claus Stephani, autorul romanului „Blumendkind" /„Copil din flori", a reacţionat printr-un articol cu titlul „Soră minciună, frate durere", publicat în „FAZ". Stephani descrie cum a ajuns să semneze un „angajament" faţă de Securitate. El susţine însă că din dosarul său rezultă şi „nerespectarea" din partea sa a „înţelegerii" cu Securitatea, iar că deja din 1963 în dosarul său apar rapoartele unor ofiţeri care cer „abandoanrea" sa ca informator, deoarece „el nu este util muncii organelor noastre". În 1965, a fost „abandonat" definitiv de către Securitate „pentru nesinceritate", scrie Stephani.

Pe laureata Nobel, victimă a Securitătii, a cărui operaţiune de urmărire a avut  numele de cod „Cristina", a revoltat-o faptul că Stephani „spune în obraznica sa justificare că atât numele informatorului «Moga», cât şi cel de «Cristina» sunt falsuri.

„Eu am fost denunţată şi negată de oameni ca el. Nu există rapoarte informatorii, acte de făptaş, semnate de mine. Iar dacă astăzi colaboratorii Securităţii construiesc o analogie între povestea făptaşilor şi cea a urmăririi mele, atunci, ei utilizează aceleaşi metode de calomniere ca şi Securitatea. Împotriva acestora trebuie să protestez", scrie Müller în scrisoarea sa publicată pe 23 noiembrie.

Müller afirmă că Stephani este cunoscut ca un „fervent informator al Securităţii", ale cărui rapoarte sunt cunoscute sub numele de „Moga", „Mircea Moga" sau „Marin", iar că acesta a colaborat până la sfârşitul regimului comunist din România.

"Dacă astăzi colaboratorii Securităţii construiesc o analogie între povestea făptaşilor şi cea a urmăririi mele, atunci, ei utilizează aceleaşi metode de calomniere ca şi Securitatea."
Herta Müller
scriitoare

Un fals „sincer"


Dieter Schlesak are la rândul său un dosar de informator. Numele său conspirativ este „Ehrlich".  Schlesak spune că acest „Ehrlich" este un fals. Dovada pentru aceasta este, potrivit lui Schlesak, deja semnătura sa, un fals. O ironie crudă este seminficaţia numelui conspirativ „Ehrlich", care în germană ar însemna „sincer".

Textele din „Neue Literatur" erau „negativiste"

Documentul publicat de revista „Halbjahresschrift“, în care sursa „Moga“ nota că textele scriitorilor din Grupul de Acţiune Banat sunt „formaliste“, „negativiste“ şi cu „dublu înţeles“

Claus Stephani avea numele conspirativ „Moga Mircea“



Presa de limba română din Germania a luat poziţie faţă de controversa Dieter Schlesak - Claus Stephani. William Totok, scriitor german originar din România şi cofondator al Grupului de Acţiune Banat - Aktionsgruppe, de care era şi Herta Müller apropiată, a scris
într-un text publicat pe site-ul Radio Europa Liberă :

„Afirmaţiile lui Stephani sunt contrazise de dovezile existente în diversele dosare în care pot fi depistate chiar şi chitanţele pentru recompensele primite de la poliţia secretă pentru activitatea depusă".

Claus Stephani avea numele conspirativ „Moga Mircea“

Totok a publicat în revista „Halbjahresschrift" rapoarte semnate de „Moga Mircea" sau, simplu, de „Moga" - numele conspirativ al lui Claus Stephani - din perioada 1976-1977. Unul dintre documente se referă la activitatea revistei „Neue Literatur" nr. 4/1974 şi îi vizează pe scriitorii din Grupul de Acţiune Banat. „Moga" notează despre textele din revistă că sunt „formaliste, negativiste, iar unele dintre ele au dublu înţeles".

În vârstă de 59 de ani, Totok a emigrat în 1987, după ce s-a autodeconspirat public în 1975, recunoscând că a semnat un angajament cu Securitatea, sub numele de cod „Thomas", deşi era în acelaşi timp urmărit. Într-un articol intitulat „În capcana dosarelor Securităţii", jurnalista Rodica Binder de la Deutsche Welle extinde implicaţiile dezbaterii, referindu-se la interviul acordat de Dieter Schlesak pentru „Die Zeit": „Fraza finală a interviului trimite cu gândul nu numai la dezbaterile din România despre rezistenţa prin cultură la represalii, teroare şi dictatură, ci şi la piesa lui Jean-Paul Sartre intitulată «Cu uşile închise» ".

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite