Noi si Securitatea

Doi tineri cercetatori angajati ai Consiliului National pentru Studiul Arhivelor Securitatii Statului (CNSAS) sunt pe cale sa elaboreze o lucrare in care sunt dezvaluite mecanismele de functionare

Doi tineri cercetatori angajati ai Consiliului National pentru Studiul Arhivelor Securitatii Statului (CNSAS) sunt pe cale sa elaboreze o lucrare in care sunt dezvaluite mecanismele de functionare ale temutei institutii comuniste - Securitatea. Fara a fi prima incercare de acest tip, avantajul lor este ca au la dispozitie un imens fond de arhive, dar si instrumentele adecvate de studiu. Si mai importante sunt insa tineretea si lipsa de prejudecati cu care au scris viitoarea carte. Tiparim astazi o prima parte din acest incitant studiu care incepe prin descrierea catorva metode folosite de Securitate.
Filajul
Filajul reprezinta urmarire directa si secreta a unei persoane, realizata de catre echipe specializate (Serviciul "F" - filaj), urmarindu-se stabilirea de adrese, identificarea persoanelor cu care ia legatura urmaritul, fotografierea unor momente si situatii considerate ca fiind relevante pe parcursul unei urmariri. Aspectul exterior al filorilor (cei ce executau filajul) se poate schimba rapid pe parcursul urmaririi, cu ajutorul truselor de machiaj si a imbracamintei adecvate din autovehiculele plasate pe anumite trasee principale, numite posturi fixe. Calitatile principale ale lucratorului de supraveghere operativa sunt: devotamentul fara margini fata de patrie, partid si guvern, pregatirea politica si culturala, disciplina, cinstea, rezistenta fizica, capacitatea de a invinge greutatile, perseverenta in atingerea scopului urmarit. Lucratorul de supraveghere operativa trebuie sa fie un om abil, indraznet, inventiv, cu spirit de observatie, capabil de a observa la timp toate schimbarile survenite in diverse imprejurari si in comportamentul celui supravegheat si sa tina seama de aceste schimbari in procesul supravegherii. De asemenea, ii este necesar sa-si dezvolte memoria vizuala pentru a tine minte si a relata detaliat, in nota de supraveghere operativa, infatisarea exterioara a obiectivului, a actiunilor si comportarii lui. El trebuie sa cunoasca bine fotografierea secreta, folosirea tuturor mijloacelor de legatura si radio, aplicate in timpul supravegherii operative, de asemenea si mijloacele deghizarii. in aparatul central din cadrul Directiilor II si VI sunt organizate servicii si sectii, birouri si echipe, iar la directiile regionale, sectii, birouri si echipe. Echipele trebuie sa cuprinda cel putin 3 lucratori care sa lucreze dupa obiectiv (in afara de cei aflati in posturi fixe). Toate persoanele cu care obiectivul se intalneste in mod conspirativ sau aparent intamplator sunt luate in supraveghere operativa de catre filori, cu scopul de a stabili identitatea si comportarea lor dupa intalnire. Supravegherea persoanei necunoscute cu care s-a intalnit se desfasoara pana cand se stabileste domiciliul acesteia si locul de munca, urmand ca a doua zi, persoana sa fie luata din nou in supraveghere. in notele de supraveghere operativa tuturor acestor necunoscuti li se dau porecle , iar la sfarsitul notei se expun semnalmentele pentru a putea fi identificati la randul lor. Cand obiectivul a depus intr-o cutie postala o scrisoare, lucratorii de supraveghere operativa, in limita posibilitatilor, retin forma, dimensiunea si culorile plicului, numarul cutiei postale, locul unde este asezata si introduc in cutia postala un plic de control dupa ce comunica expedierea scrisorii si locul unde se gasesc, ofiterului de serviciu. Ultimul comunica expedierea scrisorii Serviciului controlului secret al corespondentei de unde soseste un lucrator imbracat in uniforma postasilor si ridica din cutia postala intreaga corespondenta, inclusiv scrisoarea expediata de obiectiv. Daca obiectivul expediaza un colet, recomandate sau telegrame, lucratorul de supraveghere operativa va anunta ofiterul de serviciu, dand porecla obiectivului, felul corespondentei sau coletului si ora cand a fost depusa. Ele se vor ridica la fel ca si corespondenta obisnuita.
Interceptarea corespondentei
Interceptarea corespondentei face parte din cenzura informationala, una din cele mai primitive dar si eficiente mijloace de manipulare, pe care comunistii au instaurat-o imediat dupa venirea la putere. Cenzura a fost definita in mai multe feluri, dar noi am ales definitia prin care cenzura reprezinta "actul oricarei entitati politice, religioase, militare ori administrative de a conditiona exprimarea/difuzarea de informatii, opinii, idei, in sens larg, creatii intelectuale, pe care publicul are dreptul sa le cunoasca, in functie de valorile pe care aceasta intelege sa le protejeze la un moment dat." Cenzura presupune si controlul secret al corespondentei. Ea are ca scop "zadarnicirea activitatii serviciilor de informatii imperialiste si agentilor lor din tara, legionari, sionisti, P.N.t.-isti si membrii altor grupari burgheze, membrii diferitelor secte religioase diversioniste etc., cand acestia folosesc corespondenta pentru transmiterea de informatii si instructiuni, difuzarea propagandei dusmanoase, manifeste, scrisori anonime cu continut injurios si de amenintare adresate diferitelor institutii si persoane." Primele instructiuni au fost elaborate in 1950, iar patru ani mai tarziu a fost emisa Directiva M.A.I. nr. 80 privind cenzura secreta a corespondentei. (Articolul poate fi citit integral in "Adevarul literar si artistic" din 7 iunie a.c.)