Scutiti cultura de sugestii!

Obiceiurile vechi nu se pierd, reflexele la fel, plecaciunile unor oameni lipsiti atat de idei, cat si de coloana vertebrala se manifesta exact ca "pe vremuri", punand in umbra speranta ca lucrurile

Obiceiurile vechi nu se pierd, reflexele la fel, plecaciunile unor oameni lipsiti atat de idei, cat si de coloana vertebrala se manifesta exact ca "pe vremuri", punand in umbra speranta ca lucrurile se vor schimba si in Romania. Ca sa trecem la subiect, unde s-a mai pomenit ca Ministerul Culturii sa ia decizii nu in conformitate cu propria-i strategie - care, in cazul de fata, nici nu exista -, ci la "sugestia" te miri cui? Se pricepe mai bine primul ministru la arta? Se pare ca da, de vreme ce statutul sau de binecunoscut colectionar ii permite sa infiinteze muzee si sa dispuna organizarea de expozitii. Nu de mult, prim-ministrul Adrian Nastase a "sugerat" infiintarea unui muzeu purtand numele unui pictor in viata, altminteri admirabil, uitand subit ca atatia colegi ai norocosului ales nu au nici macar un atelier in care sa poata picta sau spatii pentru expunerea operelor lor. Gurile rele spun ca artistul ar fi ruda cu premierul, dar nici macar asta nu are importanta, de vreme ce nu s-a gasit macar un om responsabil in tot Ministerul Culturii care sa-i atraga atentia premierului ca savarseste o gafa pentru care lumea artistica romaneasca nu-l va ierta. Dar asta nu e tot: cu cateva zile in urma, acelasi Adrian Nastase a mai facut o sugestie, urmata de functionarii Ministerului Culturii intocmai, cu maximum de eficienta - conform principiului "daca-i ordin, cu placere". Asa s-a nascut expozitia de arta contemporana romaneasca gazduita de Galeria Nationala de Arta din Tirana! Altfel, expozantii sunt de prima mana: Sorin Dumitrescu (devenit, brusc, un favorit al Puterii), Constantin Flondor, Stefan Caltia, Gheorghe Anghel, Ovidiu Maitec s.a., dar chiar era nevoie de interventia prim-ministrului ca evenimentul sa fie organizat? Nu ne miram, fiindca acelasi minister actioneaza si dupa "sugestiile" altor ministere, cum ar fi cel al Afacerilor Externe, care le-a solicitat "amplasarea in strainatate de insemne referitoare la personalitati si evenimente ale culturii romanesti". Asa a ajuns un basorelief cu Mihai Eminescu la Centrul Mondial al Poeziei si Culturii "Giacomo Leopardi" din Recanati-Italia, altfel nu i-ar fi trecut nimanui prin cap sa foloseasca in acest scop bani din Fondul pentru imaginea Romaniei, la care tot se lauda ministrul Culturii ca are acces nelimitat. Faptul intra insa in seria aberatiilor de care nu scapam, desi am petrecut atatia ani in libertate: strazile se asfalteaza numai dupa ce intervine presedintele tarii, partidele nu se mai injura intre ele dupa ce le roaga frumos acelasi presedinte, justitia actioneaza dupa ce primeste semnale de la Guvern etc. De ce n-ar intra si trepadusii culturali in acest joc, de altfel foarte comod pentru ei, si care furnizeaza, in plus, capital de imagine pentru Guvern? Doar cetatenii ar trebui sa se dezmeticeasca odata si, in loc sa fie traversati de admiratie cand vad un politician strangand mana unor artisti si oferindu-le premii sau alte onoruri, sa se intrebe in ce calitate face acesta "avansuri" lumii artistice?