Sărbătoarea "Mişto"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Festivalul Internaţional de Artă Romani, aflat la a doua ediţie, care se desfăşoară între 6 şi 10 august, în capitala Banatului i-a costat pe rromi 250.000 de euro Italienii vor să-i

Festivalul Internaţional de Artă Romani, aflat la a doua ediţie, care se desfăşoară între 6 şi 10 august, în capitala Banatului i-a costat pe rromi 250.000 de euro

Italienii vor să-i amprenteze şi Primăria Timişoara a început să le dărâme palatele construite ilegal. Cu toate acestea, ţiganii sunt "mişto" în mai multe domenii.

Rromii sunt artişti nativi, cântă ca nimeni alţii, fără să urmeze şcoli de muzică, realizează cu ochii închişi bijuterii, fuste, linguri şi burlane pe care le promovează pe internet.

Şi, tocmai pentru că sunt mişto, oameni din întreaga lume vor să fie ca ei, să le îmbrace hainele, să le cânte muzica şi, mai ales, să trăiască diferenţa. Ion Constantin nu este un simplu argintar, ci preşedintele Ligii Meşteşugarilor Rromi din România. Are în subordine 450 de membri: căldărari, gabori, rudari, ursari şi argintari.

"La noi, meseria nu se transmite. Nu aşa se pune problema! Îi obligăm pe copii de mici să facă ce facem şi noi! Doar n-o să-i trimitem pe stradă, la furat!"

Rromii şi internetul

Ion Constantin are şi un site, pe internet. Nu ştie exact cum se cheamă. "Nu l-am luat cu mine! Îl avem de un an! E bun pentru publicitate! Ne cheamă lumea la festivaluri, să ne vindem argintul."

Preşedintele Ligii Meşteşugarilor Rromi speră că într-o zi nu va mai trebui să umble prin ţară, ci va sta acasă, va face bijuterii din bani vechi de argint, iar clienţii vor comanda direct pe internet.

Numai străinii vor costume ţigăneşti

Adeline Marin e croitoreasă, locuieşte în Bucureşti şi face costume ţigăneşti. Ni se precizează că "e"-ul final din numele său este mut, dar totuşi se scrie! A adus cu ea cinci fuste, cu tot cu bluze şi baticuri. Un costum costă 600 de lei şi îi ia cam o zi să îl lucreze.

Nu a vândut nimic în primele două zile de festival: "Nu prea are cine să cumpere! Noi, ţiganii, ne facem hainele singuri! De rochiile mele sunt interesaţi doar străinii!"

Adeline s-a plimbat mult prin lume, pe la festivaluri, vorbeşte foarte bine limba engleză şi vrea neapărat fotografiile pe care i le-am făcut. Îi explicăm că sunt în format digital. "Da, perfect, le vreau pe mail!", răspunde croitoreasa.

"Avem muzica în sânge"

Trupa sârbească "Amaro Del" cântă muzică ţigănească, dar, deşi ai putea jura că sunt ţigani, până anul trecut formaţia nu avea nicio legătură cu etnia rromă. Branislav Branko, solistul vocal, lucra ca traducător, iar Milena Bozovick, contrabasista, era muzician cu acte în regulă, absolventă de conservator.

Atunci s-au hotărât să facă o preselecţie şi alesul a fost tocmai Nicu Enache, rrom din Clejani. Nicu are 19 ani, cântă la tarabană şi e rudă cu vestitul Ioniţă din Clejani: "Noi avem muzica în sânge! Pe mine nu m-a învăţat nimeni să cânt, am prins eu din zbor! Toate rudele mele cântă!"

Limba sârbo-româno-ţigănească

"Eu sunt român!", exclamă Djordje Belkiş, violonist în trupa de rromi sârbi "Kal". De fapt, Djordje (un George de dincolo de Dunăre) ştie doar trei vorbe în limba română, dar susţine că străbunicul său a fost rrom din România: "La noi în sat, în Serbia, oamenii vorbesc şi română, şi sârbă, şi ţigănească.

E o amestecătură din care a ieşit o nouă limbă". Djordje nu ştie să facă altceva, cântă de la nouă ani şi nu vrea să spună de unde a învăţat: "Eram mic, foarte mic. Şi am prins de la un bătrân care avea o vioară. Era doar un moş dintr-un sat..."

La noi, meseria nu se transmite. Nu aşa se pune problema! Îi obligăm pe copii de mici să facă ce facem şi noi! Doar n-o să-i trimitem pe stradă, la furat.
Ion Constantin,
preşedintele Ligii Meşteşugarilor Rromi din România

Rromii fac artă pe banii lor

Festivalul Internaţional de Artă Romani ,,Mişto" se află la a doua ediţie. Costurile evenimentului se ridică la 250.000 de euro, dintre care 100.000 de euro din finanţări, iar restul din parteneriate. Festivalul se autofinanţează, pentru că nicio organizaţie nu a dorit să-şi ofere ajutorul.

Ba, mai mult, Centrul Naţional de Cultură al Rromilor a refuzat un parteneriat. "Mi-au spus că n-au nevoie de cultură când există oameni fără sandale în picioare", a declarat Adrian Voichiţescu, preşedintele Asociaţiei TURN din Timişoara, organizatorul festivalului.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite