Sărăcia omoară teatrul românesc în Secuime

Teatrul „Andrei Mureşanu“ din Sfântu Gheorghe, singura instituţie de acest gen din Harghita şi Covasna, se zbate pentru supravieţuire, fără să aibă un sediu propriu. Angajaţii sunt plătiţi cu salarii de mizerie, actorii repetă prin birouri sau la garderobă, iar dacă vor să scoată o premieră trebuie să aducă bani de-acasă.

În Sfântu Gheorghe, oraş cu populaţie majoritară maghiară, Teatrul „Andrei Mureşanu" împarte de 25 de ani spaţiul pentru birouri, pentru repetiţii şi pentru spectacole cu Teatrul Maghiar „Tamási Áron". În tot acest timp, cele două teatre au dat o lecţie de toleranţă şi de organizare administrativă, rezolvându-şi discret problemele, fără să transforme instituţiile în tribune politice.

În prezent, datorită dezvoltării celor două teatre, spaţiul nu mai face faţă proiectelor şi programelor derulate aici, cu toată bunăvoinţa teatrului maghiar, care a pus la dispoziţia colegilor români birourile, scena, sălile de repetiţie şi atelierele de producţie. Între timp, în acelaşi sediu au început să funcţioneze şi atelierul de teatru-dans Studio M, ansamblul de dansuri Háromszék şi un teatru de păpuşi, o secţie a Teatrului „Tamási Áron".

De aceea, Teatrul „Andrei Mureşanu" a lansat în spaţiul public o petiţie prin care îi cere Ministerului Culturii să găsească un nou sediu pentru instituţia românească din Sfântu Gheorghe şi să-i finanţeze producţia teatrală. Cunoscuţi oameni de teatru, dar şi spectatori maghiari sau români au semnat această petiţie, pe care se găsesc, în prezent, peste 900 de semnături. Criticii de teatru Alice Georgescu, Cristina Rusiecki, Cristina Modreanu, Mircea Morariu, regizorii Radu Afrim, Cristi Juncu, Theo Herghelegiu, Alexander Hausvater, actorii Ramona Dumitrean, Ofelia Popii şi Marius Manole sprijină acţiunile Teatrului „Andrei Mureşanu".

„Timp de 25 de ani au funcţionat doar teatrul românesc şi teatrul maghiar, într-o armonie perfectă. Dar acum nu mai putem, ne sufocăm", ne-a declarat Horaţiu Mihaiu, directorul Teatrului „Andrei Mureşanu" din Sfântu Gheorghe. Demersurile pentru obţinerea unui nou spaţiu au fost demarate de Horaţiu Mihaiu încă din 2004. În urmă cu cinci ani, Primăria oraşului Sfântu Gheorghe i-a repartizat teatrului clădirea vechiului cinematograf „Arta", care în prezent este ocupată abuziv de o discotecă. „În ruptul capului, nu mai vor să iasă de acolo, deşi nu mai plătesc nici măcar chirie la Primărie. A fost dată o decizie definitivă de evacuare, dar au contestat-o şi pe aceasta şi acum cauza se judecă. În tot acest timp, suntem nevoiţi să repetăm în spaţii improvizate", spune Horaţiu Mihaiu.

Regizorul Radu Afrim, care a montat recent spectacolul „Mai întâi te naşti", la Teatrul „Andrei Mureşanu" din Sfântu Gheorghe, a fost nevoit să repete cu actorii în garderobă, în foaier sau în biroul contabilei, pentru că scena era ocupată de trupa teatrului „Tamási Áron". „Conform legii, în spaţiul în care ar trebui să ne mutăm este obligatoriu să existe şi proiecţii de film. Prin urmare, cu cât ni se va aloca mai repede acest nou sediu, cu atât mai repede va câştiga şi oraşul un nou cinematograf", completează directorul teatrului românesc.

„Dacă Ministerul Culturii avea un pic de focus asupra zonei şi asupra situaţiei, ar fi ajuns la o concluzie. La Teatrul Naţional din Iaşi, au făcut o sală cub. Aş dori ca teatrul nostru să primească un spaţiu provizoriu, până se rezolvă litigiul cu proprietarii discotecii. Am putea repeta şi juca la o centrală termică din oraş, unde este spaţiu, pe un teren unde să se construiască un cort sau în hale industriale. Franţa şi Germania sunt pline de clădiri vechi, date pentru cultură, pentru muzee şi pentru centre multimedia. Dar, cred că Primăria ar vrea să nu investească în ceva provizoriu şi să ne dea direct cinematograful", mai spune Horaţiu Mihaiu.

Prietenie româno-maghiară

Atât comunitatea românească din Sfântu Gheorghe, cât şi intelectualitatea maghiară susţin încercările Teatrului „Andrei Mureşanu" de a se separa amiabil de Teatrul „Tamási Áron". „Nici eu, nici László Bocsárdi, directorul Teatrului «Tamási Áron», nu am politizat teatrul. Aici nu se fac şedinţe de partid, nu se închiriază sălile pentru conferinţe politice. Dacă ne poziţionam într-o direcţie sau alta, situaţia devenea explozivă. Avem, însă, norocul să fim oameni echilibraţi, rupţi de orice atitudine extremistă. Ambele teatre vor să respire şi să-şi facă proiectele cât mai bine. Când au ei nevoie de scaunele noastre, le împrumutăm. Ei ne dau maşina, noi le dăm tâmplarul, ei ne dau mecanicii şi croitoria. De multe ori ne spun că nu putem juca săptămâna viitoare, pentru că repetă ei o lună. Altă dată ocupăm noi spaţiul zece zile. Ar fi catastrofal să ajungem la un conflict. După vacanţă, vrem să repetăm, dar nu putem, pentru că domnul László Bocsárdi are scena. Îl înţelegem perfect, dar noi ce putem face tot timpul ăsta?", punctează Horaţiu Mihaiu, directorul Teatrului „Andrei Mureşanu".

"Este singura instituţie de limbă română din două judeţe. Mi s-ar părea un act firesc din partea Ministerului Culturii s-o susţină.''
Horaţiu Mihaiu directorul Teatrului  „Andrei Mureşanu"

Salarii jenante

Ion Fiscuteanu jr, fiul regretatului actor Ion Fiscuteanu (cunoscut din filmul „Moartea domnului Lăzărescu", regizat de Cristi Puiu) este angajat al Teatrului „Andrei Mureşanu" din 2007. A început cu un salariu de 390 de lei şi a ajuns să câştige, în prezent, aproape 600 de lei. Trăieşte cu bani împrumutaţi şi cu mâncare trimisă de mama lui. Nici alţi colegi n-o duc mai bine. Un tehnician de la teatru câştigă sub 700 de lei, un regizor şi un scenograf, aproape 600 de lei.

„De locul ăsta mă mai leagă doar meseria de actor, iar de ţară mă leagă doar teatrul. Vreau să fac asta tot timpul. Până acum doi ani de zile am tot sperat că vor creşte salariile şi se va schimba şi situaţia teatrului, pentru că starea instituţiei este penibilă. Am auzit multe promisiuni, ni s-a spus că ni se dă un sediu la cinematograf, dar în ritmul ăsta nu cred că ne vom muta acolo vreodată. Am ajuns să repetăm pe unde putem. Şi după ce repeţi în condiţii jalnice ai doar două zile în care trebuie să faci spectacolul în sală, cu lumini, cu sunet şi cu tot. Lucrăm în nişte condiţii la limita rezistenţei. Totul se refoloseşte aici. Când m-am angajat şi i-am spus tatălui meu ce salariu am, mi-a zis să stau acasă, că-mi dă el banii ăia în mână. Că n-are rost să lucrez dacă sunt plătit aşa. Şi cel mai important sfat pe care mi l-a dat în viaţă a fost să nu mă fac niciodată actor. Eu m-am făcut actor fără să am o discuţie cu tatăl meu. Mi-a spus: «faci ce vrei, numai nu te face actor!». Iar eu m-am făcut actor", ne-a declarat Ion Fiscuteanu jr.

Spectacole profesioniste, cu bani puţini

Horaţiu Mihaiu, directorul Teatrului „Andrei Mureşanu“

În decursul anilor, Teatrul „Andrei Mureşanu" şi-a dovedit viabilitatea, oferind spectacole de calitate, cu bugete insignifiante. Exemplul imediat este cea mai recentă premieră a lui Radu Afrim, „Mai întâi te naşti", care a avut un buget de doar 3.000 de lei, în condiţiile în care regizorul şi-a plătit singur cazarea, iar decorurile au fost făcute din multe materiale recondiţionate. Condiţiile vitrege i-au împins pe actorii plătiţi cu câteva sute de lei pe lună să repete pe ciment, în curent, în gălăgie, în birouri neamenajate, dându-se la o parte din calea contabilei, care aducea acte la semnat.

Teatrul „Andrei Mureşanu" nu are ateliere de producţie şi caută mereu sprijin la colegii maghiari. Are un singur tâmplar, pe care îl dă „la schimb", pentru diverse servicii. Teatrul Maghiar plăteşte utilităţile, dar românii n-au bani de producţie sau să remunereze colaboratorii. Pentru ei, este un efort să plătească drepturile de autor pentru traduceri, de altfel sume rizibile, de 2-300 de euro. Nu există sume prevăzute în buget, pentru a plăti muzica. Toate acestea trebuie să le acopere din încasări, dar încasările nu sunt foarte mari, deoarece publicul este restrâns. Nu pot chema un regizor de calibru, pentru că n-au cu ce să-i acopere onorariul. „Nici nu visez la un Dabija, un Măniuţiu sau un Purcărete", spune directorul instituţiei.

Ministerul Culturii, unica salvare

Consiliul Local Sfântu Gheorghe nu mai poate face faţă economic, să sprijine instituţiile de cultură din oraş. De aceea, Teatrul „Andrei Mureşanu" a cerut sprijinul financiar al Ministerului Culturii, luând ca punct de pornire ipoteza ca Ministerul să încadreze teatrul românesc la categoria instituţiilor de interes naţional. „Anul viitor avem 25 de ani de la înfiinţare şi nu cred că putem face evenimente speciale, să scoatem o carte, să facem un spectacol sau să invităm oameni de teatru la Sfântu Gheorghe. Nici măcar un microbuz pentru deplasări nu avem".

În opinia directorului, Ministerul Culturii trebuie să recunoască un fapt evident: Teatrul „Andrei Mureşanu" este un teatru performant şi, deoarece activează într-o zonă ca aceasta, trebuie sprijinit financiar. „Măcar să ne plătească anual producţia spectacolelor, drepturile de autor, colaborările externe. Noi ne facem singuri afişele şi bannerele, cu bani din încasări". Anul trecut au avut încasări de 700.000.000 de lei vechi, în condiţiile în care nu pot juca mai mult de 100 de spectacole pe an. Din această sumă au plătit afişe, costume, colaborări, drepturi de autor, coregrafie ş.a.

„Dacă ni s-ar da din bugetele teatrelor naţionale 0,005%, eu aş fi mulţumit. Un teatru naţional din ţară are peste 100 de miliarde de lei vechi pe an de la Ministerul Culturii, iar Consiliul Local nici nu se implică. Aici, cu 32-33 de miliarde de lei vechi ţin două teatre, iar un Teatru Naţional consumă de patru ori mai mult. Noi primim 7 miliarde de lei vechi pe an, din care abia ne plătim salariile. Cam 6,8 miliarde sunt salariile şi ne mai rămân 200.000.000 de lei vechi pentru fax, internet şi alte mărunţişuri. Timp de opt luni, mi se spune că ministrul nu mă poate primi, că nu are audienţă, e plecat nu ştiu unde, are un eveniment, nu poate atunci. Aştept şi acum un semn şi nu vine, de la actualul ministru", spune Horaţiu Mihaiu, directorul Teatrului „Andrei Mureşanu" din Sfântu Gheorghe.

"Am încercat încă din 2004 să fiu primit în audienţă la Ministerul Culturii şi miniştrii nu au catadicsit să primească directorul unei instituţii de cultură din ţară.''
Horaţiu Mihaiu directorul Teatrului  „Andrei Mureşanu"

Românii, susţinuţi de maghiari

László Bocsárdi (foto), directorul Teatrului „Tamási Áron" din Sfântu Gheorghe, consideră că Teatrul „Andrei Mureşanu" trebuie să se mute cât mai repede: „Cred că ar fi o situaţie foarte bună dacă s-ar rezolva, pentru că oraşul ar câştiga un nou sediu de teatru şi un nou spaţiu cultural". El a recunoscut că există multă bunăvoinţă, dar mai sunt şi încurcături cu premierele şi cu spectacolele.  „Sper să se poată aloca sume importante la noul sediu, ca să se facă un teatru modern. Ar fi foarte logic să fie mai mulţi bani de la Ministerul Culturii. Vorbim despre sume care nici măcar nu sunt foarte mari", ne-a declarat László Bocsárdi.

Radu Enache, consilier al ministrului Culturii Kelemen Hunor, a declarat pentru „Adevărul" că Teatrul „Andrei Mureşanu" este în subordinea autorităţilor locale, ministerul nu poate rezolva problemele legate de sediu, dar poate juca rolul de mediator, chemând la discuţii părţile implicate într-un conflict. „Atâta vreme cât sunt probleme strict administrative şi ţin de relaţia între conducerea teatrului şi autorităţile locale, nu avem voie legal să ne amestecăm", a spus Radu Enache.

Ministerul Culturii, deschis la dialog

Ministerul Culturii este dispus să-l primească în audienţă pe Horaţiu Mihaiu, directorul teatrului. „Există situaţii în care se poate analiza o anumită problemă şi, în funcţie de mai mulţi factori, care ţin de reprezentativitate, de palmares, de tradiţie, de bazin de spectatori, pot fi luate nişte decizii care să treacă o anumită o instituţie din subordinea ministerului în subordinea autorităţilor locale sau invers", a mai declarat Radu Enache.