Sadoveanu din spatele operei

Un pseudojurnal, necunoscut pana astazi, va spulbera multe clisee privind personalitatea si creatia marelui scriitor

Mostenitorii lui Mihail Sadoveanu au pastrat o serie de manuscrise inedite ale marelui romanicer si povestitor: insemnari de jurnal, texte memorialistice, note de calatorie, reflexii privind propria-i opera sau a altora. Cele mai multe dintre pretioasele documente au fost arhivate de Valeria, a doua sotie a lui Sadoveanu, si de fratele acesteia, Constantin Mitru, secretarul personal al scriitorului. Dupa moartea lor, tot fondul de texte inedite a fost incredintat academicianului Constantin Ciopraga, unul dintre cei mai reputati biografi si exegeti ai lui Sadoveanu. Domnia sa le-a reunit intr-un volum de peste 600 de pagini, cuprinzand toate textele ramase de la autorul "Crengii de Aur", insotindu-l de un amplu studiu introductiv si redactand totodata notele de subsol. Profesorul Ciopraga ne-a marturisit ca volumul, care se intituleaza "Sadoveanu - pagini de jurnal si documente", constituie "un material de istorie literara care contrazice multe dintre lucrurile pe care le stiam despre scriitor". Primele notatii ce vor putea fi citite pentru prima oara in volumul editat de acad. Constantin Ciopraga dateaza din 1906 si sunt impresii de calatorie, cu trasura sau per pedes, la Falticeni, la manastirile Agapia si Varatec ori la Cetatea Neamtului, insotit de fratele sau, Vasile. Ultimele insemnari sunt din deceniul al cincilea, acestea prezentand o deosebita importanta, inclusiv din punctul de vedere al imaginii si al profilului moral-psihologic ale lui Mihail Sadoveanu. Unele pagini de jurnal spulbera, de pilda, un cliseu perpetuat pana astazi privind romanul "Baltagul": "Toata lumea credea ca Sadoveanu scria foarte usor, observa prof. Ciopraga, dar lucrurile nu stau asa. Despre "Baltagul", care are doar 90 de pagini, se stia ca l-a scris in opt zile, dar jurnalul arata cat de mult s-a pregatit prozatorul inainte de a-l scrie. Sadoveanu cunostea foarte bine mentalitatile taranesti, ceea ce explica de ce n-a avut nevoie de alte carti pentru a se documenta. Baltagul este o opera de relatare directa, pornind de la un caz similar cu cel din Miorita, dar construit in nume propriu". Iata ce nota Sadoveanu intr-una dintre sutele de foi cu insemnari ramase necunoscute pana astazi: "Mi s-a intamplat ca elemente de intriga, de actiune sa le port in mine zece-cincinsprezece ani". Dupa o asemenea lunga gestatie, Sadoveanu a scris "Baltagul" in numai opt zile. Profesorul Ciopraga ne-a mai dezvaluit in avanpremiera: "Ideea spontaneitatii sale literare nu mai este valabila si se adevereste si prin cele cateva proiecte de nuvela sau roman, dintre care numai unele s-au finalizat. Sunt notatii pentru Zodia Cancerului, Fratii Jderi, 127 de pagini de insemnari privind rangurile boieresti, contextul istoric, relatiile cu vecinii si cu Imperiul Otoman". Mai e de mentionat si o alta revelatie pe care o va avea cititorul volumului. Ea priveste orizontul intelectual al lui Sadoveanu, despre care, de altfel, unul dintre analistii cei mai profunzi ai operei lui, Alexandru Paleologu, afirma ca este cel mai cult scriitor roman: "Sunt multe extrase din lecturi care arata ca, inca de foarte tanar, Sadoveanu nu citea orice, ci numai ceea ce credea ca este important: filozofie, clasicii literaturii franceze si clasicii literraturii ruse - Tolstoi, Cehov". La toate acestea se adauga, ne dezvaluie Constantin Ciopraga, informatii privind familia lui Sadoveanu, precum si numeroase aforisme, reflectii, ce amintesc de cele din "Privind viata" ale lui G.I. Braileanu. Nu putem sa spunem decat ca asteptam cu nerabdare cartea despre care ne-a vorbit in avanpremiera prof. Constantin Ciopraga.