"Rromii in pictura romaneasca"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

"Tiganca", "Casa de ciurari", "Portret de tiganca", "Tigan cu vioara", "Tiganca cu flori", "Cap de tiganca", "Copil de tigan", "Tiganca fumand", "Chivutele", "Laie de tigani", "Cosarul" sunt doar

"Tiganca", "Casa de ciurari", "Portret de tiganca", "Tigan cu vioara", "Tiganca cu flori", "Cap de tiganca", "Copil de tigan", "Tiganca fumand", "Chivutele", "Laie de tigani", "Cosarul" sunt doar cateva din panzele semnate de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Octav Bancila, Ioan Andreescu, Nicolae Vermont, Rudolf Sckweitzer Cumpana, Ceciclia Cutescu Storck si Jean Al. Steriadi, ce au ca tema principala tiganii. Pe acestea si pe multe altele le puteti vedea, la Muzeul National de Arta al Romaniei, in salile din aripa Kretzulescu. Expozitia "Rromii in arta romaneasca", organizata de MNAR si de Artisrroma, aduce pe simeze panze in care subiectul principal era unul favorit la sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX. Colorate, pline de farmecul exotic al tigancilor, frumoase si ispititoare, fie atunci cand dau in carti, fie cand vand flori, fie cand se lasa pur si simplu pictate, cu linii ferme, din care reiese voluptatea pentru redarea detaliilor, panzele sunt o marturie extraordinara a felului in care aratau tiganii alta data. Nu se numeau pe atunci rromi, insa, dupa cum ii vedem in picturi, aveau un farmec aparte. Cu ei se creioneaza o lume tot atat de altfel si de plina asemeni celei surprinse in imaginile prezentand Bucurestiul de la inceputul secolului trecut. O lume in care mergeai la tiganca de la coltul strazii si luai cele mai proaspete flori; apoi, la o alta tiganca pe care o stiai foarte bine, mergeai sa iti dea in carti; vara, daca ajungeai la tara, gaseai satrele de tigani cu puradeii jucandu-se in praful gros al drumului, iar toamna si iarna o intalnire cu cosarul putea fi si practica, dar si aducatoare de noroc. Toate aceste nuante idilice au degenerat cu trecerea anilor si multe dintre faptele rromilor au dus la perceperea lor intr-o lumina negativa. Pentru a va aminti sau pentru a vedea cum erau acei tigani, trebuie sa ajungeti la MNAR. In salile Kretzulescu nu ar strica insa sa vina si rromii de astazi. Pentru a se intoarce putin in timp si pentru a-si redescoperi acel farmec ce ii facea atat de frumosi.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite