Românul s-a născut scriitor

În topul veniturilor câştigate cu „condeiul“, realizat de ORDA, foarte puţine nume sunt ale unor autori propriu-zişi de literatură. Moştenitori de scriitori, nu neapărat cei mai celebri şi valoroşi, dar şi actori sau regizori se bulucesc să ia „remuneraţii“ anual, de multe ori din sume de la buget.

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) a dat publicităţii, recent, câteva topuri ale veniturilor realizate din drepturi de autor şi din drepturi conexe de moştenitorii artiştilor sau de artişti în viaţă, ale căror interese materiale sunt gestionate de organisme de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Datele respective au fost furnizate de către organismele de gestiune colectivă (OGC-uri), la solicitarea ORDA, conform stipulărilor legii, şi se referă exclusiv la plăţile efectuate în anul 2009.

Vezi aici Topul remuneraţiilor în domeniul operelor scrise în anul 2009

Astăzi ne vom ocupa de domeniul literaturii scrise, pentru care „topul remuneraţiilor în domeniul operelor scrise în anul 2009 (sic!)" a fost comunicat de către Societatea de Gestiune a Drepturilor de Autor (COPYRO - organismul de gestiune colectivă care gestionează drepturile autorilor de opere scrise, avizat să funcţioneze prin Decizia ORDA nr. 8/01.06.1997). O primă constatare este că acesta nu este topul real al celor care câştigă în România din munca scrisului, ci doar al celor - autori sau moştenitori - care apelează la serviciile COPYRO-ului pentru a le gestiona interesele.
Scriitori celebri, precum Mircea Cărtărescu, H.-R. Patapievici, Andrei Pleşu, şi care deţin şi recorduri de vânzări pentru piaţa autohtonă nu se regăsesc în cele 50 de poziţii ale acestui top, în care se află Mihai Mălaimare sau moştenitorii lui Zaharia Stancu ori Eusebiu Camilar. O a doua constatare este că foarte puţine locuri din acest top sunt ocupate de scriitori (sau moştenitori ai lor) propriu-zişi, ci mai degrabă de autori de adaptări, traduceri etc. ale unor texte pentru reprezentaţii de scenă.

Regizori „scriitori"

Abundă însă nume de regizori de teatru (sau, mai rar, actori) care contribuie la textele spectacolelor pe care le montează (în majoritatea covârşitoare adaptări după texte literare de patrimoniu, ieşite din câmpul drepturilor de autor). În această situaţie se află: Rodica Popescu Bitănescu, autoare şi de texte dramatice (locul 5), Radu Beligan (10), Dan Puric - autor şi de cărţi (11), Cornel Todea (14), Cristian Pepino (18), plus Silviu Jicman, Mihai Mălaimare, Horaţiu Mălăele, Ion Gârmacea, Alexandru Tocilescu, Dinu Cernescu, Alexandrina Halic.

Regizorul şi actorul Horaţiu Mălăele, care va primi o remuneraţie de 4.689 de lei pentru drepturi de autor, a aflat de la reporterii „Adevărul" de existenţa topului. „Probabil că am luat banii aceştia pe nişte adaptări pe care le-am făcut pentru teatru. E ceva ce decid cei de la COPYRO. Nu mă prea pricep, mă băgaţi în nişte chestii de administraţie care-mi sunt străine şi pe care nu le controlez", ne-a declarat Mălăele. Lui Radu Beligan, îi vor reveni banii pentru două traduceri ale unor piese care se joacă în prezent pe scenele româneşti. Radu Beligan a tradus, împreună cu Liviu Dorneanu (locul 12), piesele „Egoistul", de Jean Anouilh, şi „Străini în noapte" , de Eric Assous. La începutul fiecărei luni, în funcţie de numărul reprezentaţiilor din luna precedentă, Teatrul Naţional Bucureşti varsă o anumită sumă în contul COPYRO.

Difuzări profitabile

Situaţia se complică, însă, atunci când vorbim de adaptările - pentru film şi, mai ales, teatru - ale unor opere literare (în special dramaturgice) - aşa-numitele drepturi conexe, din opere derivate -, atunci când plata se face pe reprezentaţie şi, apoi, intervin numeroasele (re)difuzări pe radio şi TV. COPYRO devine o „interfaţă" între autori/moştenitori şi teatre sau radiodifuzori (sursele bugetare, numite ca atare de ORDA).

Astfel, în top 50 al COPYRO-ului foarte multe nume au legătură, direct sau indirect, cu teatrul: Tudor Muşatescu - locul 6, Al. Kiriţescu, autorul hitului „Gaiţele" - locul 7, Ion Băieşu - locul 21, Horia Lovinescu - locul 33, Iosif Naghiu - locul 45, Paul Ioachim - locul 49. A contribuit Dan Boicea

„Cireşarii" conduc topul

Primele patru locuri sunt ocupate de cei patru moştenitori ai unui scriitor adevărat: Constantin Chiriţă, autor al unui evergreen - „Cireşarii" -, dar şi al altor cărţi foarte bune, care ar merita reeditate la rândul lor. Victor, Diana, Adrian şi Gertrud Chiriţă au primit fiecare, de la COPYRO, câte 27.366,86 lei. „Nu gestionez eu direct partea de publicare, sunt doar moştenitor. Aceşti bani şi aceste drepturi vin exclusiv din ce a scris Constantin Chiriţă şi din ce se publică", a declarat pentru „Adevărul" Victor Chiriţă, fiul lui Constantin Chiriţă. „Copyro gestionează aceste tranzacţii, reţin comisionul de gestiune şi impozitul şi restul banilor le revin celor patru moştenitori, în partea egală - doi fraţi şi cu mine şi mama", a mai explicat moştenitorul.

În rest, puţine nume de scriitori veritabili, cât de cât cunoscuţi: Zaharia Stancu (pe poziţiile 8, 9 şi 13), Rodica Ojog-Braşoveanu (locul 17), Nina Cassian (20), traducătoarea Antoaneta Ralian (25), regizorul Alexandru Tatos, autor al unui tulburător „Jurnal", reeditat de Nemira (26), Eusebiu Camilar, probabil ca traducător (28), Fănuş Neagu (29), Petru Creţia (39), Nicolae Manolescu (47).

Unde sunt moştenitorii lui Nichita Stănescu, Marin Preda, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Mihail Sadoveanu, autori reeditaţi în permanenţă făcând parte din bibliografia şcolară? Un mister, la care numai COPYRO-ul poate răspunde. Directorul general al instituţiei, Nicoleta Cofsinski, a refuzat, însă, să răspundă la orice întrebare pentru „Adevărul", solicitând expedierea unei adrese oficiale. A contribuit Ana-Maria Onisei