Românii se mulţumesc cu raţia de cultură de la televizor

"Mediul rural este în România secolului al XIX-lea". Afirmaţia îi aparţine ministrului culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, un cetăţean îngrijorat de starea actuală a vastului domeniu de

"Mediul rural este în România secolului al XIX-lea". Afirmaţia îi aparţine ministrului culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, un cetăţean îngrijorat de starea actuală a vastului domeniu de care spune că se ocupă. Consumul cultural rupe România în două. La sat, căminele culturale au dispărut, transformându-se în discoteci, şi nu au fost înlocuite cu nimic. Există diferenţe majore între Bucureşti şi alte oraşe, atât la nivelul infrastructurii, cât şi al gusturilor culturale. Capitala deţine supremaţia la consum cultural, iar nordul Moldovei se situează pe ultimul loc. În mediul rural, cultura are o accepţiune mai mult legată de... agricultură. Un sondaj realizat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC), prin CURS, vine să alimenteze lamentările postdecembriste ale intelectualilor cu date concrete, care arată că românii preferă să se odihnească şi să se distreze cu prietenii decât să citească o carte sau să vadă un spectacol.
Adrian Iorgulescu, Şocat de diferenţele dintre sat Şi oraŞ
Ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, a afirmat că este "frapat" de diferenţele enorme dintre sat şi oraş în ceea ce priveşte consumul de cultură. În opinia sa, tinerii de la sate, al căror acces la cultură este aproape nul, trebuie aduşi la nivelul unor "fiinţe cerebralizate". Ministrul culturii apreciază ca îngrijorător şi faptul că 96% din populaţia ţării preia informaţii de la televizor şi că 10% din români nu au nici o carte în casă. 90% din români nu au fost niciodată la un spectacol de operă sau operetă. Deşi se credea că cinematograful este cel mai accesat mijloc cultural, sondajul a relevat că 75% din români nu au fost niciodată la film.
Proiecte pentru ridicarea nivelului cultural
Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere stabilirea unor proiecte comune cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării în ceea ce priveşte ridicarea nivelului cultural al tinerilor de la sate, precum şi facilitarea accesului acestora la infrastructura din domeniu. Se doreşte iniţierea unor proiecte de lege, care urmăresc, printre altele, reactivarea aşezămintelor culturale din zona rurală şi identificarea programelor care se potrivesc acestora, lansarea unei campanii pentru lectură şi dezvoltarea domeniului instituţiilor de spectacole. Ministrul a subliniat că trebuie refăcută şi infrastructura în domeniu. Acestui obiectiv îi vor fi alocate 250 milioane de euro, bani obţinuţi, în cea mai mare parte, din finanţări externe.
Muzica populară, în topul preferinţelor
Studiul arată că sectorul audiovizual predomină în furnizarea de bunuri de consum cultural. Filmele preferate de români sunt cele de acţiune şi comediile. În ceea ce priveşte muzica, cea populară (şi nu manelele, din fericire) este pe locul întâi în topul preferinţelor. Consumul de cultură scrisă se "profesionalizează", cei care citesc preferând cărţile cu valoare informaţională pentru profesii şi ocupaţii. Analiza indicelui vieţii culturale în România arată că în perioada 2000-2003 participarea culturală şi dimensiunea infrastructurii au scăzut, deşi producţia în domeniu a fost în creştere.
Eminescu, cel mai cunoscut scriitor
12% din români nu au nici măcar o carte în casă, iar 1 din 4 deţin mai puţin de 50 de cărţi. Ca notorietate, scriitorul care le vine primul în minte este Eminescu, urmat de Sadoveanu şi Creangă. 8,5% din cei intervievaţi nu au putut nominaliza nici un scriitor român, iar 37% nici un autor străin. În topul celebrităţii pictorilor, Grigorescu este cel mai cunoscut, dar 40% din subiecţi nu cunosc nici un artist plastic. Sergiu Nicolaescu este considerat cel mai renumit regizor. Cei mai mulţi repondenţi, 34,99%, alocă cel mult 5% din bugetul familiei pentru activităţi culturale.