Revanşa pictoriţei cu mână de aur

Urmaşii celebrei artiste interbelice Maria Pillat-Brateş îi revalorizează opera Scriitoarea, traducătoarea, profesorul universitar Monica Pillat ne invită în lumea de legendă a

Urmaşii celebrei artiste interbelice Maria Pillat-Brateş îi revalorizează opera

Scriitoarea, traducătoarea, profesorul universitar Monica Pillat ne invită în lumea de legendă a înaintaşilor săi, la răscrucea dintre artă şi credinţă, evocând ilustrele figuri de intelectuali interbelici, Maria Pillat-Brateş, poetul Ion Pillat şi romancierul Dinu Pillat.

Monica Pillat, la fel ca şi bunica sa, s-a dedicat cu un rar echilibru sufletesc precursorilor ei iluştri, dincolo de agitaţia şi de valorile lumii mondene.

După 60 de ani, viaţa zbuciumată a Mariei Pillat-Brateş şi opera ei plină de prospeţime şi culoare, care a adăugat o dimensiune românească impresionismului, sunt readuse, cu poezie, în actualitate.

Maria Pillat-Brateş s-a manifestat activ în perioada dintre cele două războaie, în expoziţii, alături de pictoriţe ca Olga Greceanu, Rodica Maniu, Nuni Dona, Lucia Demedriad-Bălăcesscu, Wanda Sachelarie-Vladimirescu. Cariera ei a fost brutal curmată în 1949, când a fost arestată ca fostă moşieriţă şi închisă într-un penitenciar din Botoşani, iar apoi, trimisă, pentru cinci ani, cu domiciliu forţat la Miercurea Ciuc.

Debutase în 1914 la Salonul Tinerimii Artistice, la îndemnul lui Jean Alexandru Steriadi, sub pseudonimul I. Brateş. A expus, timp de trei decenii, peste 300 de acuarele şi picturi în expoziţii personale sau colective, la Bucureşti şi Paris.

Fascinată de peisaje şi oameni

Pictorul Nicolae Tonitza, ca şi Jean David Arnold, preţuia arta Mariei Pillat-Brateş, mai ales pentru "acel rar echilibru sufletesc, (...) pentru respectul pentru meşteşugul pictoricesc". Miron Radu Paraschivescu remarca arta ei şi construcţia peisajelor pe verticală.

Uşurinţa cu care picta era notorie. De la Portretul lui Ion Pillat la cel al lui Vasile Voiculescu, unul dintre bunii prieteni ai soţului ei, sau Lucian Blaga, Ionel Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu, Flory Filotti sau Nicolae Dărăscu, de la naturile statice, printre care amintim Bujorii în vas smălţuit sau Lalele galbene, Crăiţele, Begoniile, Daliile în culorile curcubeului, Garoafele albe şi roşii, Narcisele, Trandafirii galbeni, până la peisajele de la Miercurea Ciuc sau Casa lui Ion Pillat de la Miorcani, sau la portretele de copii, cum ar fi cel al Monicăi Pillat, nepoata sa, lucrările din această perioadă se înscriu, nu numai tematic, în viziunea impresionismului şi postimpresionismului românesc.

A fost fascinată de peisaje, de oameni, de flori, de autenticul spirit creator românesc, de farmecul unor locuri din Moldova, de peisajele din Balcic (Primăvara, Bărci, Tătăroaică, În port, Vedere din Balcic), dar şi de peisaje din Grecia (Acropole), din Istanbul sau Toledo şi Sevilla. A pictat ţărani şi ţărănci, copii, bătrâni, pictori-prieteni ai familiei, biserici, precum Mânăstirea Cozia, sau atelierul său din Paris.

Corespondenţa dintre cei doi soţi, Ion Pillat şi Maria Pillat-Brateş, este un document excepţional şi numără sute de pagini, denotând o comunicare profundă pentru toate problemele legate de artă, poezie, politică, călătorii... Expoziţiile organizate recent, prima dintre ele la Galeria Dialog, s-au bucurat de mare succes.
Citiţi în Adevărul literar şi artistic, paginile 8 -9, Monica Pillat, în dialog cu Magdalena Popa Buluc.

Alte subiecte din Adevărul Literar

Corespondenţă de la Festivalul de Toamnă de la Paris, de George Banu

Corespondenţă din Bruxelles de la Festivalul artelor europene, de Dumitru Avakian

Avalanşă de premiere în octombrie. Ploieşti, Bucureşti, Reşiţa ... Don Juan, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal, Monumentul, Terorism