Reinventarea hărţii literare a Europei

Între 29 şi 31 octombrie, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, va avea loc prima ediţie a unui eveniment unic, care va aduce împreună tineri scriitori de marcă, români şi străini. Primul festival de acest gen de la noi s-a născut la iniţiativa a trei tineri: Oana Boca, director de imagine la Polirom, Vasile Ernu, scriitor, şi Bogdan-Alexandru Stănescu, critic literar.

Trei zile de literatură, cinci autori – invitaţi din străinătate – şi 11 scriitori din România. Evenimentul poartă numele de „Re-writing the map of Europe. Our private wars”. De ce re-writing? Pentru că toţi scriitorii străini invitaţi „rescriu graniţele unui trecut comun (...). Sunt scriitori tineri care încearcă să «stabilizeze» graniţele unui Wonderland în continuă mişcare, şi o fac recuperând o hartă comună, cea a trecutului”, a spus Bogdan Alexandru-Stănescu.

Lecturi, dezbateri, dramatizări

Invitaţii străini sunt Attila Bartis din Ungaria, Gyorgy Dragoman, tot din Ungaria, Wojciech Kuczok din Polonia, irlandezul Philip O Ceallaigh şi Juli Zeh din Germania. Din grupul scriitorilor români fac parte T.O. Bobe, Filip Florian, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Mitoş Micleuşanu, Cezar Paul-Bădescu, Simona Popescu, Costi Rogozanu, Ana Maria Sandu, Lucian Dan Teodorovici şi Elena Vlădăreanu.

Dezbateri, lecturi în limbile din variantele originale ale textelor, dar şi traduceri ale acestora, dramatizări şi discuţii libere între scriitori, într-un cadru relaxat – cam acestea vor fi momentele „regizate” de realizatorii evenimentului.

Interesantă este dezbaterea din prima seară a festivalului, care, conform programului manifestării, „va încerca să stabilească ce are de oferit Europa de Est unui tânăr scriitor şi cum se poate ea transforma, dintr-un loc din care vrei să fugi, într-unul spre care îţi doreşti să te îndrepţi, ca sursă de inspiraţie.”

O iniţiativă 100% particulară

Bogdan Alexandru-Stănescu recunoaşte că a fost o iniţiativă 100% particulară a sa, a lui Vasile Ernu şi a Oanei Boca. „Asta nu înseamnă că evenimentul ar fi putut avea loc fără sprijinul sponsorilor şi partenerilor noştri”, a declarat el.

 N-a fost deloc uşor să obţină sponsorizări, mai ales că ideea le-a venit prin luna august, în perioada concediilor, aşa că au început să lucreze efectiv în septembrie, când bugetele firmelor erau, în general, închise. „Din fericire, am reuşit să găsim câteva instituţii care să ne sprijine.

În primul rând, vreau să mulţumesc restaurantului «La Mama», care oferă scriitorilor câte o masă în fiecare seară a Festivalului, Asociaţiei pentru Excelenţă în Sport, Fundaţiei «Noi Citim», Centrului German de Carte, Institutului Cultural Român, care ne-a plătit materialele de promovare, institutelor culturale polonez, german şi maghiar, Ambasadei Irlandei, Ambasada Gemaniei şi, fireşte, Editurii Polirom”, a mai spus Stănescu.