Rebelii Hollywood-ului la Berlinala

Anul trecut, Festivalul de la Berlin se deschidea cu "Chicago". Peste putin timp, "muzicalul criminal" avea sa fie coplesit de Oscaruri. Banuiesc ca intentia organizatorilor de a inaugura actuala

Anul trecut, Festivalul de la Berlin se deschidea cu "Chicago". Peste putin timp, "muzicalul criminal" avea sa fie coplesit de Oscaruri. Banuiesc ca intentia organizatorilor de a inaugura actuala editie, a 54-a (5-15 februarie), cu "Cold Mountain", nu a fost straina de ideea repetarii unei astfel de potriveli. Nu s-a mai nimerit insa pentru ca, asa cum stim, superproductia lui Anthony Minghella, realizata in cea mai mare parte in tara noastra, nu se afla pe lista nominalizatilor la cele mai ravnite categorii. Dar norocul unui festival, mai ales al unuia precum cel de la Berlin (unul din cele "trei mari", alaturi de Cannes si Venetia) nu se afla intr-o astfel de scenaristica a coincidentelor, a superstitiilor. El trebuie sa fie un "nas" bun, in primul rand, pentru autorii aflati in competitie. Dupa parerea directorului Berlinalei, Dieter Kosslick, ceea ce ii uneste pe cei 19 cineasti inscrisi in cursa pentru "ursi" de aur, argint, dar si pentru alte premii este capacitatea lor de a visa: "Este vorba despre vise realiste, dar, mai ales, despre cele care nu se implinesc". Printre cei selectionati se afla si nume sonore, precum John Boorman, Ken Loach (Anglia), Theo Angelopoulos, Eric Rohmer, Manuel Guttierez-Aragon (Spania), Ron Howard (SUA). Toti acesti domni vor fi judecati de un juriu in fruntea caruia se afla o femeie, actrita americana Frances McDormand, adevarat simbol al cinematografului american independent, detinatoare a unui Oscar pentru rolul politistei din filmul "Fargo", al fratilor Coen (este, de altfel, sotia lui Ethan Coen). Alaturi de ea se vor afla alte doua colege venite din zari diferite, italo-frantuzoaica Valeria Bruni-Tedeschi si aproape inevitabila Samira Makmalbaf (Iran), producatorul Peter Rommel, regizorii Gabriele Salvatores si Dan Talbot. Dintre multele sectiuni si programe paralele, retrospectiva "Rebelii Hollywoodului", dedicata unuia dintre deceniile de aur ale filmului american este asteptata cu maxim interes, cu deosebire de catre tinerii cinefili. Este vorba despre arcul de timp cuprins intre 1967-1976, cand o noua generatie, a lui Scorsese, a lui Coppola, a declarat razboi cliseelor, reusind performanta de a-si impune operele in box-office, de a propune teme, multe politice, si de a lansa actori - Robert De Niro, Jack Nicholson - care au zguduit "Wonderland"-ul numit Hollywood.