Printre umbre si lumini - David, un colos al neoclasicismului

Creatiile lui Jacques-Louis David au traversat mai multe etape, trecand prin rococo-ul tarziu, influentat de traditia Academiei franceze si desavarsindu-se in cadrul stilului neoclasic. Tabloul

Creatiile lui Jacques-Louis David au traversat mai multe etape, trecand prin rococo-ul tarziu, influentat de traditia Academiei franceze si desavarsindu-se in cadrul stilului neoclasic. Tabloul "Antioh si Sratonice" (1774), care castiga premiul Romei, reprezinta unul dintre primele semne de indreptare a lui David catre clasicism, sub influenta lui J.M. Vien, caruia i-a fost un timp discipol. Pana atunci, in perioada sa de studentie, lucrarile sale se afla categoric sub influenta rococo-ului, in perioada de inceput favorizand subiectele istorice si mitologice, atras de tragic si grandios. Incepand din 1780, pictura lui David devine o imagine a reactiei sociale si morale fata de frivolitatea rococo-ului. Neoclasicismul, curent inceput la sfarsitul secolului al XVIII-lea si continuat in prima jumatate a secolului al XIX-lea, este fondat de David si de unii dintre discipolii sai, ca reactie la eleganta rococo-ului. Stilul are drept model sculptura antica, este rational, dezbracat de latura emotionala, subiectele abordate de regula fiind evenimentele eroice si caracterele mitologice, folosite alegoric, in scop moralizator. Datorita acestei panze impunatoare, David este recunoscut ca fiind cel mai important pictor al Frantei. La Muzeul National de Arta al Romaniei sunt acum expuse doua dintre picturile sale, "Portretul lui Philippe Laurent de Joubert" si "Belizarie cerand pomana". David tocmai se intorsese la Paris de la Roma, cerand permisiunea Academiei Franceze pentru "Belizarie...", avand in vedere ca numai aceasta institutie avea dreptul de a deschide expozitii. Subiectul pe care il alesese apartinea genului sentimental. in aceasta pictura, Belisarius, un faimos general din timpul lui Justinian, cere de pomana la picioarele unui monument ridicat in cinstea unui triumf militar. Structura tabloului se deschide cu un peisaj clasic presarat cu mici siluete si arbusti, ceea ce alcatuieste un tablou inauntrul tabloului. Este o lucrare puternica si sobra, concentrata asupra a trei figuri foarte expresive: femeia care incearca sa-si ascunda emotia. Chipurile copilului si al batranului sunt dispuse in armonioase pozitii contrapunctice.