Porcul, transformat în obiect de artă

La Clubul Muzeului Ţăranului Român este deschisă pe toată perioada Sărbătorilor de iarnă expoziţia „Trăiască porcul“, care cuprinde fotografie şi sculptură. Animalul sacrificat de mii de ani de români s-a transformat în suvenir cultural, după ce trei artişti l-au imortalizat în fotografii şi în mulaje din ghips.

În luna septembrie a acestui an, în curtea Muzeului de Artă Comparată din Sângeorz-Băi (Bistriţa-Năsăud) a fost tăiat un porc prin metoda tradiţională a înjunghierii. Totul în numele artei.

Au luat parte la ritual sculptorul Maxim Dumitraş, Lucian Muntean, fotoreporter la ziarul „Adevărul“, şi Cosmin Năsui, art director la „Foreign Policy“ şi „Adevărul literar şi artistic“, care au pus la cale un „Memorial“ al milioanelor de porci ucişi de-a lungul vremii în apropierea Sărbătorilor de iarnă.

Porcul rămas fără suflare, cu sângele roşu scurgându-se la rădăcina unui copac, a fost înfăşurat în paie şi perpelit pe-o parte şi pe alta sub vâlvătaia focului. Apoi, spălat şi curăţat, a fost urcat pe un soclu. Îmbrăcat într-o pastă de ghips, a devenit negativul pentru viitoarea operă de artă.

Toţi aceşti paşi, de la scoaterea porcului din coteţ, înjunghierea, pârjolirea, sculptarea şi apoi tranşarea lui pentru a fi pus în untură, au fost surprinşi de Lucian Muntean în sute de imagini (mărturii în acest sens găsiţi pe blogul dedicat animalului sacrificat - traiascaporcul.blogspot.com-  şi pe site-ul lucianmuntean.ro).

Porcul turnat în ghips a fost multiplicat. Aşa au luat naştere porcul de fiţe „Barbie“ (vopsit în roz), porcul de supermarket (cu cod de bare), porcul Panda (cu picioarele negre şi corpul alb) sau porcul-peşte (aluzie la vorba: nicio masă fără peşte). „Nu eu am ales titlul expoziţiei (n.r. - «Trăiască porcul»), dar îmi place.

Pentru că îmi vine greu să cred că Porcul o să moară. Nu cred că modalităţile ţărăneşti de creştere şi ucidere a porcului or să dispară în România aşa de curând. În ciuda normelor UE, în ciuda României moderne şi urbane, în ciuda tuturor“, susţine Constantin Bărbulescu, etnolog şi istoric.

Cu porcul la Cotroceni

Lucian Muntean îşi aminteşte, copil fiind, cum tatăl lui îl lua, în fiecare an, în luna decembrie, la tăiatul porcului.
„Înainte de Crăciun participam la câte patru-cinci astfel de ritualuri de tăiat porcul. A fost realmente o experienţă“, a continuat fotoreporterul ziarului „Adevărul“.

Cosmin Năsui, art directorul „Foreign Policy“, spune că expoziţia nu se adresează unui anume segment de public, vegetarieni sau carnivori. „Imaginea în sine a porcului a devenit un suvenir cultural autohton. În acest banal, comun, pe care îl ştim cu toţii, poţi să găseşti frumuseţea.

Următoarea etapă constă în editarea de cărţi poştale cu mulajele porcilor din expoziţie, care vor fi fotografiaţi în faţa Guvernului, în faţa Senatului sau la Cotroceni. Vederile turistice vor avea ceva neaşteptat în ele: porcul“, a apreciat Cosmin Năsui.

După ce am urmărit situaţia actuală a tăierii porcului în satele din Ardeal, mi-am dat seama că ritualul acesta n-o să moară şi nici imaginea porcului

Cosmin Năsui
art director „Foreign Policy“