Picturile lui Paul Gherasim, la Palatele Brancovenesti

Spatiul Palatelor Branco venesti de la Mogosoaia este unul in care se creeaza de fiecare data o atmosfera potrivita pentru picturile pe care le adaposteste. Dar, mai ales acum, este un loc care

Spatiul Palatelor Branco venesti de la Mogosoaia este unul in care se creeaza de fiecare data o atmosfera potrivita pentru picturile pe care le adaposteste. Dar, mai ales acum, este un loc care intra intr-o relatie de perfecta armonie cu operele pictorului Paul Gherasim, care vor ramane aici pana pe 7 august. Este vorba despre o expozitie retrospectiva, numita "Pro Logos", care aduna la un loc lucrari din anii `65-`70, `80, `90 si 2000. Cele mai multe dintre tablourile expuse sunt variatii pe marginea unui anumit element, o litera, prima din cuvantul "logos", sau variatii ale cuvantului "logos" care ocupa in panza un loc central, accentuat sau invaluit de intensitatea sau lumina emanata de culoarea de fond. O litera prezenta in diferite ipostaze, revenind mereu in fiecare sala de expunere. Cuvantul "logos" cuprinde in sine straturi de semnificatii, cea mai simpla si mai la indemana definire a lui fiind aceea ca denumeste in filozofia antica ordinea cosmica, principiul ultim al existentei, cuvantul divin. Lucru semnificativ, in legatura cu faptul ca am putea privi toate aceste panze ca pe un discurs despre divin, despre unic: unul dintre exponate este un poem al lui Ioan Alexandru, inramat. "Pro Logos" este o expozitie in mare parte "scrisa", prin a carei miza este depasit modul pictural de exprimare. Nu este prima data cand Paul Gherasim expune lucrari cu tema bolta de lumina si octogon, aceasta fiind o alta tema a unora dintre picturile expuse la Mogosoaia. Sunt variatii ale acestor forme geometrice, care se inglobeaza pe sine intr-o repetitie semnificativa a aceleiasi prezente plane. Daca intri in jocul apropiere-departare fata de unele dintre picturi, traiesti sentimentul de absorbire, de patrundere printr-o poarta de lumina, intr-un alt univers. Intr-un numar mai mic, in ultima incapere de la parter, aparent in contrast cu celelalte lucrari, picturile in care sunt reprezentati martiri nu intra intr-o legatura de respingere cu restul expozitiei, chiar daca stilul este de data aceasta unul pur figurativ. Toate temele care se disting in cadrul acestei grupari de tablouri curg in aceeasi directie, a unei cautari spirituale, in care se regaseste si aceasta componenta crestina. Este un soi de nostalgie fata de linii, puncte, forme geometrice, la figurat vorbind, care creeaza un tot dupa care orice artist tanjeste, cand cautarile sale spirituale devin pregnante, devin obsesii.