Pictorul Horea Cucerzan expune la Munchen şi Paris

Frumoase "Ioan Andreescu" din Cluj, secţia pictură, promoţia 1963, Horea Cucerzan s-a născut în 1938, la Blaj, într-o casă situată la câţiva metri de celebra "Câmpie a Libertăţii"."La

Frumoase "Ioan Andreescu" din Cluj, secţia pictură, promoţia 1963, Horea Cucerzan s-a născut în 1938, la Blaj, într-o casă situată la câţiva metri de celebra "Câmpie a Libertăţii".
"La limita citirii codului figurativ, compoziţiile lui Cucerzan expun o idee picturală unică, ce se autoafirmă ca animaţie internă şi iradiere cromatică", apreciază criticul de artă Aurelia Mocanu. Până în primăvara anului viitor, când va expune la Galeria Galateca şi va dona şi câteva lucrări, maestrul se pregăteşte pentru alte două expoziţii de anvergură, una la sfârşitul lui septembrie, la München, în cadrul Zilelor culturii româneşti, şi a doua la Paris, unde va duce cel puţin 60 de lucrări. Din anul 1973, participă la toate expoziţiile de artă din România, iar din 1982, la diferite tabere de creaţie (Valea Doftanei, Blaj, Bechet, dar şi la Roma, simpozioane culturale). Horea Cucerzan este, din 1997, iniţiatorul şi directorul Taberei de creaţie de la Blaj, una dintre cele mai importante de la noi. "În 1997 a fost nevoie de bani, dar ni i-au dat în întregime blăjenii, primăria şi sponsori din zonă. Tabăra a ieşit foarte bine şi le-am promis că fac o asemenea tabără pentru o finalitate: Muzeul de artă contemporană din zonă. S-au strâns deja peste 150 de opere de pictură, sculptură, grafică. Nu vreau să adun acolo nişte artişti care să picteze două săptămâni, iar lucrările să intre în nişte magazii. Eu vreau ca aceste lucrări să stea pe nişte pereţi", ne-a declarat Horea Cucerzan. Pe an, vin în jur de 20 de artişti, de toate vârstele şi din toată ţara, şi numai cei care au "forţă şi identitate". Cunoscut mai mult ca pictor, maestrul a realizat şi lucrări de artă monumentală. S-a ocupat de restaurarea picturii murale de la Palatul Lippomano din Padova, iar între anii 1993 şi 1995 a pictat 15 portrete de domnitori şi 14 portrete de cărturari pe cele două arcade din Sala "Unirii" de la Alba Iulia.