Pictorii absolventi se zbat sa expuna prin galerii

Daca in zilele noastre e greu si pentru un artist consacrat sa deschida o expozitie, pentru cei aflati la inceput de drum se poate vorbi de o adevarata cursa cu obstacole. S-a creat un fel de

Daca in zilele noastre e greu si pentru un artist consacrat sa deschida o expozitie, pentru cei aflati la inceput de drum se poate vorbi de o adevarata cursa cu obstacole. S-a creat un fel de traditie, in ultimii zece ani, ca multe dintre sectiile Universitatii de Arte sa-si prezinte lucrarile de absolventa la Galeria Etaj 3/4 a Teatrului National Bucuresti. Din motive care-mi scapa, aici expozitia e deschisa cel mult trei zile, drept pentru care trece mai degraba neobservata. Anul trecut, printr-un noroc, as zice, am aflat de expozitia de absolventa de la Teatrul National in timp util si am putut sa o vizitez. Anul acesta, nu. Dar tocmai cand imi luasem gandul sa mai aflu ce fel de artisti termina studiile in 2005, invitatia doamnei profesor Simona Runcan la vernisajul expozitiei absolventilor de la pedagogie mi-a dat aceasta ocazie. Sugeram mai sus ca tenacitatea profesorului coordonator e esentiala pentru gasirea unui spatiu adecvat expunerii lucrarilor de diploma. Vizitand expozitia absolventilor sectiei de pedagogie de la Universitatea Nationala de Arte, deschisa la Muzeul Taranului Roman, am apreciat in primul rand libertatea de care s-a bucurat fiecare dintre cei noua tineri artisti in alegerea temei si abordarea ei plastica. Interventia profesorului se simte doar acolo unde e cu adevarat nevoie de ea: in insusirea tehnicilor si a mestesugului artistic. Simona Runcan nu se numara printre artistii-profesori care impun studentilor o maniera de lucru (de obicei pe cea personala), ci dintre cei rari, care incurajeaza personalitatea artistica a fiecarui student. Astfel, se poate vorbi despre un spectacol vizual alcatuit din noua mini-personale semnate, intr-o ordine aleatorie: Madalina Mihai, Lavinia Serban, Ovidiu Nuta, Evelina Drideanu, Elisabeta Ciorata-Draghici, Mihaela Mirea, Lucian Rogneanu, Antonia Badulescu si Gabriela Popa. Noua artisti, noua teme, noua viziuni pe cale de a se contura. Lucrarea de diploma a reprezentat pentru ei o buna ocazie de a se concentra si de a finaliza o preocupare mai noua sau mai veche. La nivel tematic, diversitatea este evidenta. Cele mai vizibile preocupari sunt legate de interesul pentru propria biografie ("Fragment de memorie" - Mihaela Mirea, "Calatorie in jurul camerei mele" - Elisabeta Ciorata Draghici) de raportarea sinelui la lumea inconjuratoare ("Ma privesc" - Lavinia Serban, "Ferestre si lumini" - Lucian Florin Rogneanu), dar si de sursele livresti ("Pasarea Phoenix" - (Madalina Mihai) sau sugestiile culturale desprinse din diversitatea contemporana ("Supliciu - terapie alternativa" - Ovidiu Nuta). Trecerile de la figurativ la abstract, incursiunile in diferite curente istorice sunt si ele prezente pe simezele de la Muzeul Taranului Roman. Lucrarea Antoniei Badulescu, intitulata "Timpuri colorate", preia sugestiile expresionismului abstract, de influenta "Cobra", Evelina Dridean exploreaza nu doar diferite asocieri cromatice, dar si forme geometrice primare pentru a da expresie plastica ciclului intitulat "Hrana", Gabriela Popa gaseste o expresie nonfigurativa seriei intitulate "Conjugari". Madalina Mihai pune in dialog doua tehnici, pictura si gravura pentru a culege multitudinea de simboluri adunate in jurul mitului Pasarii Phoenix. Foarte interesanta, din toate punctele de vedere, mi se pare si lucrarea Mihaelei Andreea Mirea, "Fragment de memorie", o compozitie bine sustinuta de sase lucrari realizate in tehnica picturii si a colajului, care amintesc de mozaic, precum si lucrarea lui Ovidiu Nuta, "Supliciu - terapie intensiva", o incercare de exploatare plastica a sugestiilor vizuale derutante care provin din benzile desenate, dar si din relatia artistului cu o lume din ce in ce mai agresiva vizual.
(textul integral poate fi citit din Adevarul literar si artistic din data de 5 iulie 2005)