La Palatul Culturii din Iasi se expun materiale de constructii, sutiene, chiloti si carnati

Palatul Culturii din Iasi, in care functioneaza patru mari muzee ale tarii - cel al Stiintei si Tehnicii, indeosebi prin sectia de inregistrare si redare a sunetului, fiind unicul in Romania - a

Palatul Culturii din Iasi, in care functioneaza patru mari muzee ale tarii - cel al Stiintei si Tehnicii, indeosebi prin sectia de inregistrare si redare a sunetului, fiind unicul in Romania - a devenit, in ultimii ani, un fel de centru expozitional si de comercializare a bunurilor de larg consum, de la materiale de constructii la lenjerie intima si carnati. Targurile de diverse produse se succed aici unul dupa altul, cele mai recente, de anul acesta, numindu-se: Texin, Tinimtexis sau Camex. Dupa ce trece printre autovehicule de transport de diferite gabarite, vizitatorul, adeseori venit din alte zone ale tarii sau din strainatate, odata intrat pe portile monumentale ale Palatului, este intampinat de adevarate santiere - de instalare ori de dezafectare - apoi de o multitudine de standuri cu produse pe care numai intr-un asemenea spatiu nu te astepti sa le vezi, atata vreme cat la intrare scrie, totusi, Complexul Muzeal National Moldova. Sigur, lipsa de fonduri, ca in cazul atator altor institutii de cultura, este si aici acuta. De pilda, numai pentru reparatiile curente la acest complex este nevoie, anul acesta, de 15 miliarde de lei, dar totalul necesar se ridica, de fapt, la 143 miliarde de lei, suma pe care - ne spune si Val Condurache, directorul Complexului - "Ministerul Culturii si Cultelor nu o va putea acorda, iar noi, altfel, nu ne putem realiza planul de venituri proprii impus de minister". In bugetul stabilit de MCC se prevede, la capitolul "Venituri proprii" pe 2005, suma de 2,8 miliarde de lei. Anul trecut, s-au incasat de la organizatorii de targuri nu mai mult de 1,3 miliarde de lei. Pretul de inchiriere este infim: 1 euro pe zi metrul patrat. Unde mai pui ca, la randul lor, organizatorii subinchiriaza spatii din Palat, obtinand castiguri importante. Directorul Val Condurache sustine ca targurile ar aduce "un spor de vizibilitate pentru institutie, intrucat firmele care expun vin din toata tara". Ciudat mod de a vedea lucrurile. Nu stim cine imparte profitul, dar pierderile sunt enorme. Directorul adjunct al Complexului Muzeal National Moldova, Adriana Ioniuc, reputat specialist in restaurarea si conservarea operelor de arta si de patrimoniu in general, este profund ingrijorata de pagubele pricinuite in urma manifestarilor expozitionale si comerciale care polueaza si degradeaza atat cladirea, cat si patrimoniul. Domnia sa ne-a declarat: "Cele mai amenintatoare pentru patrimoniu sunt diferentele de temperatura dintre exterior si interior, intrucat usile raman tot timpul larg deschise, apoi praful, lipiciurile de tot felul, pe care le curatam cu mare greutate. In urma targurilor raman containere intregi cu gunoaie: cutii, cartoane, materiale plastice etc. Si, oricum, cei care vin la targuri nu intra, nici intr-un caz, in muzee". Apropo de cei ce intra in muzeele din Palatul Culturii, sa consemnam ca, in 2004, s-au inregistrat 147.000 de vizitatori, ceea ce e cam putin pentru o institutie muzeala de anvergura Complexului de la Iasi, cu toata "vizibilitatea" pe care i-o asigura targurile, in viziunea d-lui Condurache. Revenind la stricaciunile pricinuite, sa consemnam, de exemplu, numai faptul ca vastul mozaic se deterioreaza, este zgariat de utilaje, de alte obiecte ce sunt tarate indeosebi la instalarea si degajarea spatiului. Or, mozaicul de la Palatul Culturii din Iasi este de o valoare exceptionala, specialistii romani fiind pusi in imposibilitatea de a-l reface la un moment dat, intrucat nu cunosc reteta folosita de mesterii francezi pentru realizarea lui, la inceputul secolului trecut. Mai mult, agresiunea asupra celui mai reprezentativ edificiu al Iasiului, si asa cu mari probleme de rezistenta la acoperis, la ziduri, la fundatie sau din punctul de vedere al umiditatii necesare, se produce si din exterior. Si nu numai din cauza fenomenelor naturale. Total iresponsabile, autoritatile locale, Primaria autorizeaza, de multi ani incoace organizarea in Piata Palatului a fel de fel de serbari-kitsch, inclusiv electorale, la care se produc formatii asa-zis muzicale, decibelii creand o puternica rezonanta ce afecteaza grav nu numai Palatul, ci si alte monumente din imediata sa apropiere, in primul rand Biserica Sf. Nicolae, veche de peste 400 de ani. Cat priveste focurile de artificii cu care se sfarsesc petrecerile, ele sunt nu o data la un pas de declansarea unor incendii la nivelul acoperisurilor. Nu demult, la o festivitate de acest fel, a fost nevoie de interventia pompierilor.