Opera Română vrea să-şi recâştige numele de altădată

În urmă cu jumătate de an, Opera Naţională din Bucureşti avea obrazul pătat. Fostul ministru al culturii, Mona Muscă, descoperea în luna iunie 2005 mari nereguli legate de activitatea

În urmă cu jumătate de an, Opera Naţională din Bucureşti avea obrazul pătat. Fostul ministru al culturii, Mona Muscă, descoperea în luna iunie 2005 mari nereguli legate de activitatea economico-financiară, managementul resurselor umane şi cea artistică. Directorul de atunci al Operei, Ludovic Spiess, a fost demis din funcţie. În locul său, ca interimar, a fost ales scenograful Cătălin Ionescu Arbore, actualul director al ONB, după câştigarea celui de-al doilea concurs din decembrie 2005, fiind, de altfel, şi singurul candidat. După ce a mai spălat oarecum din ruşine, activitatea Operei intră pe făgaşul normal şi încearcă să-şi recâştige meritele. Cum va proceda, ne-a spus însuşi proaspătul director, zelos şi pus pe fapte mari. Planurile pentru 2006 sunt "foarte generoase şi pretenţioase. Pentru că e nevoie de recâştigarea numelui pe care opera îl merită pe deplin. Din diverse motive obiective sau nu, lucrul acesta a fost, din păcate, uitat multă vreme şi Opera a început să fie pierdută, deşi un lucru îmbucurător este faptul că tineretul se reîntoarce la noi, dar şi publicul, în general. Opera trebuie văzută şi gustată". Cât priveşte fosta conducere: "Nu mă interesează ceea ce a fost şi nu am calitatea de a judeca sau acuza. Mă interesează ca această instituţie să meargă, să îşi recâştige splendoarea pe care o merită şi să mergem înainte". Ocolind politicos întrebarea despre starea financiară actuală a ONB, Cătălin Arbore ne-a declarat că "într-o asemenea instituţie, cheltuielile sunt enorme pentru că opera este un gen care se foloseşte de lux, are nevoie de el şi dacă nu promovează luxul, nu este operă şi nu va putea să rămână aşa. Nu poţi să faci o piesă cu o scenă goală şi cu două costume simple. Se pierde farmecul. Se poate face şi aşa, dar trebuie să ai la dispoziţie o tehnică complexă lumini, lasere. Deci, tot un lux".
Pe masa de lucru se află spre analiză un proiect important legat de diferite tipuri de abonamente şi facilităţi (reduceri la bilete sau gratuităţi) pentru studenţi şi pensionari. "Nu este uşor de ajuns la formula finală. Poate să mai dureze puţin, oricum spre sfârşitul acestei stagiuni sau începutul stagiunii viitoare vor exista asemenea facilităţi. Deocamdată am schimbat sistemul de bilete. Vom trece pe bilete electronice, cu rezervări. Indiferent că intră sau nu în funcţiune acest tip de abonamente, sigur, înainte de premiera din 29 ianuarie (n.r. "Cosi Fan Tutte" de W.A. Mozart), vor fi repetiţii cu public şi avanpremieră pentru studenţi şi tineri, când intrarea va fi gratuită", subliniază directorul ONB.
Pe lângă workshopuri, revigorarea operei pentru copii şi accesul celor interesaţi în culisele unui spectacol, un vis îndrăzneţ, dar nu imposibil este aducerea pe scenele noastre a marilor interpreţi români de afară. "E obligatoriu să fie nume sonore pe afiş. Dorinţa mea este să îi conving pe toţi artiştii români care se află în clipa asta în afară să vină aici pe bani mai puţini". Printre numele de valoare ar putea fi amintiţi Ruxandra Donose, Angela Gheorghiu, Liliana Moşuc, Gheorghe Crăsnaru, Marcel Roşca, Gigi Căciuleanu, Leontina Văduva. Este în pregătire şi Balul tradiţional al Operei (4 martie), "de ieşire a tineretului în societate, cu sala de spectacole tranformată în sală de dans".