Ne-a părăsit marele scriitor Mircea Ivănescu

Poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu, unul dintre cele mai importante nume ale literaturii române postbelice, s-a stins din viaţă la Sibiu, la vârsta de 80 de ani. Maniera unică pentru generaţia '60 de a face poezie a lui Mircea Ivănescu a influenţat decisiv autori contemporani precum Mircea Cărtărescu sau Simona Popescu.

A încetat din viaţă, în cursul zilei de ieri, unul dintre cei mai mari scriitori români postbelici: Mircea Ivănescu. Scriitorul a murit - după ani lungi de suferinţă şi de recluziune impusă - acolo unde se retrăsese încă din vremea comunismului, la Sibiu. Dispariţia sa este regretată unanim de lumea literară românească, mai ales de reprezentanţii generaţiilor poetice care i-au urmat, începând cu generaţia '80; aceştia - văzând în el un precursor şi un pionier al postmodernismului literar românesc - au contribuit mult la reevaluarea scriitorului şi la plasarea sa într-una dintre poziţiile de vârf ale literaturii române contemporane.

Mircea Ivănescu este esenţial în cultura română atât în ipostaza de creator al unei poezii unice şi extrem de personale, în acelaşi timp hiperinfluentă pentru generaţiile poetice ulterioare, cât şi în cea de traducător al unor texte fundamentale ale literaturii universale - romanele „Ulise" al lui Joyce şi „Omul fără însuşiri" al lui Musil sunt doar două exemple. Pentru Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai asidui elogiatori ai textelor ivănesciene, în lucrarea sa „Postmodernismul românesc", Mircea Ivănescu, Leonid Dimov şi Gellu Naum (respectiv postmodernismul, onirismul şi suprarealismul) reprezintă partea scufundată a aisbergului poeziei româneşti postbelice, a cărui parte vizibilă este modernismul lui Nichita Stănescu.

„Este unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani şi, în plus, unul din traducătorii excepţionali, din germană şi engleză (a tradus Kafka şi Joyce)", consideră criticul literar Nicolae Manolescu. „Un poet foarte original, a făcut trecerea, la sfârşitul anilor '60 şi începutul anilor '70, de la poezia influenţată de Europa şi de francezi la cea inspirată de poezia nord-americană.

Era unul dintre cei mai buni cunoscători de poezie americană postbelică, din care a tradus foarte mult. Generaţia '80 va profita din plin de această mutare a surselor spre Statele Unite, dar din generaţia sa el este singurul care a avut acest background". Pentru Manolescu, Mircea Ivănescu s-a aflat la o „răscruce" a evoluţiei literaturii române. „Poeţi contemporani ca Daniel Bănulescu sau Paul Vinicius practică, pe urmele sale, o poezie narativă, impură, declarativă, fără atenţie acordată conciziei şi misterului", mai spune criticul literar.

Poezie narativă

Reputatata traducătoare Antoaneta Ralian regretă mult pierderea omului Mircea Ivănescu: „Ca poet, mi se pare unul dintre cei mai mari şi l-am admirat întotdeauna. Avea o poezie intelectuală, profundă, care mă emoţiona. Dar omul Mircea Ivănescu mă emoţiona şi mai mult. Era minunat, de o modestie copleşitoare, care mă şi enerva pentru că era prea mare pentru aşa o modestie".

Fratele scriitorului, Emil Ivănescu, extrem de înzestrat, s-a sinucis la 22 de ani, în 1943, ceea ce a marcat profund familia viitorului poet (opera sa a fost editată, în 2006, de ICR, în volumul „Artistul şi moartea"). În ultimul său interviu, acordat acum un an, Mircea Ivănescu mărturisea că a ajuns la poezie printr-o întâmplare, la insistenţele prietenilor săi din boemă, mai ales Virgil Nemoianu, şi că a tradus „Ulise" într-o ordine aleatoare. Titlurile volumelor sale sunt voit banale, nespectaculoase, iar poezia recuperează narativitatea şi aparenta banalitate a gesturilor cotidiene.

Personajul poemelor sale se cheamă Mopete, o anagramă a cuvintelor „poet" şi „poem". Lista autorilor traduşi din engleză şi germană de Mircea Ivănescu este impresionantă: Joyce („Ulysses"), Faulkner, Scott Fitzgerald („Marele Gatsby"), Kafka, Musil („Omul fără însuşiri"), Nietzsche, Rilke ş.a. A tradus masiv din poezia americană: Ezra Pound, William Carlos Williams, Wallace Stevens, T.S. Eliot, Sylvia Plath etc. Mircea Ivănescu a tradus în română texte fundamentale de Joyce, Kafka, Musil, Faulkner şi Nietzsche

Un autor de Premiul Nobel

Mircea Ivănescu s-a născut la 26 martie 1931 şi a absolvit în 1954 Facultatea de Filologie (secţia franceză) a Universităţii din Bucureşti. A fost, pe rând, în anii comunismului, redactor la Agerpres, la revista „Lumea", la Editura pentru Literatură Universală şi la revista „Transilvania" din Sibiu. A debutat în 1968, cu volumul „Versuri", urmat de o listă impresionantă de alte cărţi de poezie. A publicat şi cărţi scrise în colaborare cu colegi din lumea literară: Florin Pucă şi Leonid Dimov, Rodica Braga, Iustin Panţa. Majoritatea lumii literare româneşti îl considera un scriitor care ar merita Premiul Nobel, dar lipsa traducerilor operei sale a exclus această posibilitate.