Muzeul Etnografic din Rădăuţi nu şi-a îmbogăţit colecţia de 16 ani
0că muzeele nu le pot achiziţiona la preţurile cerute. Cei 10.000 de vizitatori pe care i-a avut instituţia anul trecut au văzut o colecţie bine întreţinută, dar care nu a mai suferit
că muzeele nu le pot achiziţiona la preţurile cerute. Cei 10.000 de vizitatori pe care i-a avut instituţia anul trecut au văzut o colecţie bine întreţinută, dar care nu a mai suferit modificări de 16 ani.
Inaugurat în 1934, la iniţiativa soţilor Samuil şi Eugenia Ioneţ, Muzeul Etnografic Rădăuţi a adunat, în timp, 7.471 de de obiecte, clasificate în 13 colecţii. 1.000 de exemplare sunt expuse permanent în 11 săli, într-un spaţiu de 900 mp. Aşezat într-o clădire de patrimoniu, construită în 1860, muzeul are artă rară, unică în lume. "Au existat multe încercări de imitare a lucrărilor pe care le deţinem, dar produsul final a fost modest", spune directorul instituţiei, pictorul Traian Postolache.
Muzeul are o icoană care i-a aparţinut lui Cuza
Un fabulos punct de atracţie pentru vizitatorii bibliofili îl constituie tipăriturile vechi. 35 dintre acestea fac parte din patrimoniul naţional, fiind scrieri în limbile greacă, latină, germană şi slavă veche. Manuscrisele "Octoih", din 1776 şi 1778, "Molitvenic", din 1815, "Adunarea cazaniilor", din 1793, "Evanghelia", din 1918, dar şi Biblia de la Blaj, tipărită în 1795, au o valoare inestimabilă.
Directorul Traian Postolache ne-a declarat că există multe obiecte "surpriză" pe care publicul le poate descoperi. Printre acestea se numără o icoană care i-a aparţinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, o reprezentare a încoronării Fecioarei Maria, dar şi mai multe cruci din lemn şi icoane pe sticlă din 1790 şi 1800, obiecte "irepetabile". De Florii va fi organizată o expoziţie de pictură sacră şi ouă încondeiate. Unele ouă sunt pictate recent de meşteri populari din zonă, altele au o vechime de 20-30 de ani.
Ceramică veche, lemn şi costume populare
Muzeul recompune "dulceaţa" austeră a casei ţărăneşti, în care patul constituie suportul pentru etalarea celor mai frumoase ţesături, iar lada de zestre este nelipsită. Obiectele de ceramică, vasele din secolul al XIX-lea, bogat ornamentate, obiectele de uz casnic: lingurile, coşercile, chiperniţele şi ploştile recompun cu maximă fidelitate universul arhaic. Nu au fost uitate nici podoabele de port popular: chimirele, colierele şi pălăriile, care amintesc de bătrânii satului.
* Muzeul deţine o pinacotecă de 300 de piese reprezentând pictură de şevalet în ulei;
* Icoanele vechi, pictate de peneluri anonime, sunt datate în secolele XVIII-XIX
* Colecţia de lemn cuprinde 1.000 de exemplare: unelte şi ustensile casnice, piese de mobilier şi instalaţii tehnice
* Colecţia de port popular include peste 1.000 de veşminte. Piesele de atracţie: cămăşile femeieşti, datate în perioada primului război mondial şi a doua jumătate a secolului XIX