Mostenirea lui Goldfaden

Soarta l-a purtat pe Avram Goldfaden, intemeietorul primului teatru evreesc profesionist, catre un loc cu nume predestinat: Pomul verde, gradina ieseana care, catre ultimul patrar al secolului al

Soarta l-a purtat pe Avram Goldfaden, intemeietorul primului teatru evreesc profesionist, catre un loc cu nume predestinat: Pomul verde, gradina ieseana care, catre ultimul patrar al secolului al XIX-lea, parea ca il asteapta pentru a intra in istorie, o data cu el. Un remarcabil documentar - ce ne aminteste de trecutele zile bune ale genului - semnat de Radu Gabrea, cu un scenariu de Manase Radnev, reconstituie parcursul unui pionier care si-a asumat cultura poporului sau ca pe un destin. Cand in peregrinarile sale de artist a ajuns in capitala Moldovei, cantecele sale erau, de acum, intrate intr-un repertoriu popular, fara ca lumea sa stie de urma vreunei semnaturi. "Este unul, Goldfaden, cred ca a murit", i-ar fi zis cineva, in ziua in care a pus piciorul la Pomul verde, acel loc menit sa devina o institutie. Creatia o luase inaintea autorului. Mai tarziu, va pleca el in lumea mare, in America, pentru a croi drum unui teatru incipient, iubit pentru ca inchidea in el istorie, traditie, dar si eliberare de canoane. Filmul este mai mult decat o reconstituire, este chiar o calatorie in miezul unei istorii vii, cautata acolo unde s-au format Radacinile, unde si-a urmat cursul Viata si unde s-a pastrat Mostenirea, asa cum indica cele trei capitole ale sale. Ne intalnim, pentru prima oara, cu un corp de documente, cu fotografii istorice extrase din arhiva new yorkeza Yivo Institute, secvente din vechi pelicule despre existenta vechilor targusoare numite shtetl si, mai ales, cu marturiile unei impresionante familii de cunoscatori si pastratori ai zestrei lui Goldfaden, recognoscibila in alcatuirea a ceea ce avea sa devina atat de indragitul musical. Montajul Melaniei Oproiu (sarbatorita, cu prilejul lansarii de la Cinemateca, pentru cei 30 de ani de activitate) a asigurat fluiditate integrarii materialului de arhiva in masa marturiilor de astazi, inregistrate de Nic Burghelea si Mihai Tanase. Regizorul Moshe Yassur, care a montat si in tara noastra, universitarii Nahma Sandrow, Alyssa Pia Quint, directorul de teatru Zalmen Mloteck, filmati la ei acasa, la New York, actori, cantareti vorbesc cu emotie despre identitatea unui teatru si a limbii lui Avram Goldfaden, care au "capacitatea de a exprima, concomitent, bucuria si tristetea, de a te plasa, in acelasi timp, in lumina si in intuneric".