Moarte si popcorn

Nu numai la Cannes s-a vazut cum artistii reactioneaza la evenimentele politice ale planetei, ci si la Sibiu, unde premiera spectacolului Persii, dupa Eschil, a dezvaluit un surprinzator

Nu numai la Cannes s-a vazut cum artistii reactioneaza la evenimentele politice ale planetei, ci si la Sibiu, unde premiera spectacolului Persii, dupa Eschil, a dezvaluit un surprinzator comentariu-avertisment formulat scenic de regizorul Mihai Maniutiu. Socant inca din prima clipa, cand spectatorul patruns in sala este izbit olfactiv, pentru a intelege curand ca mirosul puternic, capabil sa creeze dependenta, este degajat de covorul de popcorn intins pe scena, spectacolul se deseneaza in linii precise, pastrand neschimbate portiuni din textul antic al lui Eschil, ce suna uneori familiar urechilor contemporane. Paralela se creeaza inca de la inceput: prima aparitie, in cadrul scenic auster, delimitat de pereti placati cu foi de tabla, ca niste scuturi, este o silueta amintindu-l pe Fred Astaire, stralucind toata in aur. Aurul este peste tot, solutie impregnand deopotriva hainele si pielea actorilor, ca si celelalte obiecte ce apar - tuburile de oxigen, cablurile, sicriele (decoruri Mihai Maniutiu si Cristian Rusu, costume - Cristian Rusu). Este povestea disparitiei unui imperiu, sub actiunea fortei unui "stapan de nestapanit", regele Xerxes, al carui orgoliu dinamiteaza cel mai puternic regat al lumii. Aur - pentru ca bogatia imperiului era de neintrecut, ca si dorinta de a cotropi noi teritorii, popcorn - pentru ca acelasi lucru se intampla acum cu un alt mare imperiu, ce pare a-si cauta sfarsitul cu tenacitate. Bogatiile se cer aparate, fiindca "nu e putere fara bogatie", cum spune Eschil, de aceea aurul insinuat peste tot a luat in stapanire oamenii, le-a pus pe fete o masca ce-i face imposibil de deosebit. Corul mut, pastrat in scena, este replica inseriata a siluetei lui Fred Astaire de la inceput - tineri barbati in costum, cu palarie (pe care o scutura cu binecunoscutul gest ce punea punct momentelor dansate din filmele actorului, figura tipica a cinematografiei americane), cu chipuri imobile, vopsite cu aur (dau dovada de o impresionanta rigoare actorii Catalin Patru, Adrian Neacsu, Pali Vecsei, Florin Cosulet, George Bonceag, Adrian Matioc, Ovidiu Mot, Catalin Neghina, Viorel Rata, Mihai Coman, Daniel Deac, Sebastian Balasoiu). Miscarile lor sunt automate, robotizate, aluzie la o societate dominata de cyborgi, lipsita de sentimente si energie, atat corifeul (Marian Ralea), cat si regina (Diana Vacaru- Lazar), fiinte devitalizate, avand nevoie periodic de transfuzii. Impresionante sunt similitudinile cu prezentul: discursul reginei care intreaba unde e Atena, asemeni atator mame care nu stiu azi nici macar unde le mor copiii, plecati intr-o lupta care nu e a lor; raportul solului care aduce de pe front vestea nimicirii armatei persane seamana cu o informare seaca, la o conferinta de presa, vestitorul (Cristian Stanca) citind lista mortilor de seama chiar la microfoane. Aluziile la contemporaneitate nu se opresc aici, ci continua cu infatisarea regelui mort Darius, care aminteste de Michael Jackson, dar al carui mesaj - "Nu lasati orgoliul sa va domine!" are valoare de prevestire; la fel, "nestapanitul conducator" Xerxes isi tine discursul in timp ce face jogging si exercitii de gimnastica, asemeni "stapanului" de la Casa Alba. Imaginea finala, coplesitoare, este cea a navalirii, peste linistea ce s-a lasat in scena, a unei haite de primate ce rascolesc popcornul si muta din loc sicriele acoperite cu steaguri aurii de catre corifeu. [...] Dupa ce a adus popcornul in vietile noastre, insinuandu-se aparent inofensiv, acest imperiu e dispus sa aduca si moartea cu el, acolo unde popcornul nu e suficient de convingator. Iar daca primul gen de "produse" l-a ajutat sa cucereasca de partea sa generatii intregi, sa creeze mode si dependente, in detrimentul traditiilor locale, violenta pe care o foloseste acum pentru a impune lumii propriile-i valori ii poate aduce sfarsitul.
Textul integral si alte comentarii despre spectacolele prezentate in Festivalul de Teatru de la Sibiu - in Adevarul literar si artistic