Ministerul Culturii achizitioneaza retroactiv abonamente la revistele culturale

Din nou, membri ai comisiei au achizitionat din bani publici propriile carti

Daca te bate cumva gandul sa ceri informatii publice de la Ministerul Culturii si Cultelor, trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare, sa ai nervii tari si sa te supui riscului de a deveni personaj din schitele lui Caragiale. A durat o saptamana sa obtinem lista cartilor si publicatiilor achizitionate pentru bibliotecile publice, lista despre care ministrul Razvan Theodorescu sustinea ca e definitivata, inca de acum o luna, la aniversarea RAO. In privinta cartilor achizitionate, surprizele nu sunt prea mari. Ministerul a alocat o suma de 6,312 miliarde de lei pentru achizitionarea a 715 titluri in 2003. Si in acest an au fost preferate cartile de referinte (dictionare, tratate), literatura clasica, literatura pentru copii (clasica si aceasta). Este evidenta preferinta comisiei pentru cartea scolara si universitara, lucru de neinteles in masura in care actiunea Ministerului Culturii se suprapune peste actiunile Ministerului Educatiei, care are in subordine bibliotecile scolare. Dovedind o practica adanc inradacinata la Ministerul Culturii, pe lista gasim din nou membrii ai comisiei care au achizitionat, cu bani publici, propriile carti: Dan Horia Mazilu ("Noi printre ceilalti sau despre literatura peregrinilor" - 8,316 milioane de lei), Mircea Micu ("Dictionar sentimental de poezie" - 3,864 milioane de lei) si Mircea Regneala ("Dictionar explicativ de biblioteconomie" - 24 milione de lei). Preferata comisiei pare a fi editura 100+1 Gramar, careia i-au fost achizitionate carti in valoarea de 467 de milioane de lei (multe titluri in cate 200 de exemplare, in timp ce marea majoritate a titlurilor sunt achizitionate in numar de 42). Cea mai ciudata este insa situatia achizitiilor de abonamente la publicatile periodice, pentru care s-au alocat 1,080 miliarde de lei. Lista este, in acest an, pentru prima data extrem de scurta: cuprinzand doar noua titluri: Adevarul literar si artistic (84 de abonamente, 12,096 milioane de lei); Aven Amentza (42 de abonamente, 6,7 milioane de lei), Biblioteca (500 abonamente, 240 milioane lei), Biblioteca Bucurestilor (300 abonamente, 72 milioane de lei), Contemporanul - Ideea europeana (700 abonamente, 336 milioane de lei), Jurnal coral "a cappella" (190 abonamente, 38 milioane de lei), Universul cartii (2.000 abonamente, 360 de milioane de lei); Sanatatea cartilor (42 abonamente, 8,4 milioane de lei); Scrisul Romanesc (250 abonamente, 7,5 milioane de lei). In mod ciudat, nu mai sunt considerate demne de a ajunge sub ochii cititorilor reviste precum Apostrof, Ramuri, Familia, Vatra, Romania Literara, Viata Romaneasca. Mai mult, cu noul cadou primit, revista Contemporanul se transforma intr-o adevarata revista de stat, cele 336 de milioane primite prin abonamente adaugandu-se subventiei de 200 de milioane primite tot de la MCC. Cel mai grav lucru insa este faptul ca lista cu achizitii apare, inexplicabil, abia acum, la sfarsitul anului, abonamentele fiind pentru tot anul 2003. Redactiile trebuie sa scotoceasca prin depozite pentru a gasi retroactiv, din fiecare aparitie pe anul acesta, numarul de exemplare cerut de minister. In cazul in care redactiile nu pot oferi aceste numere, banii se intorc la buget. Prin urmare, avantajate vor fi acele publicatii pe care nu le cumpara nimeni (dar au fost prevazatoare sa isi pastreze stocurile) si sunt citite doar de corectori si, eventual, de secretara directorului.