Memoria exilului romanesc

Printre cercetatorii si istoricii literari care au avut prilejul, dupa 1989, sa exploreze bibliotecile si arhivele exilatilor romani din diferite tari ale lumii, se numara si Ion Cristofor, din

Printre cercetatorii si istoricii literari care au avut prilejul, dupa 1989, sa exploreze bibliotecile si arhivele exilatilor romani din diferite tari ale lumii, se numara si Ion Cristofor, din Cluj-Napoca, autor, printre altele, al excelentei monografii Aron Cotrus intre revolta si rugaciune, pe care am semnalat-o intr-un numar anterior din Adevarul literar si artistic. Una dintre multiplele calitati esentiale ale acestei exegeze consta in faptul ca scoate la lumina, pentru prima data, un material documentar extrem de interesant, necunoscut pana acum, referitor la marele nostru poet, extras din publicatiile, arhivele si bibliotecile diasporei romanesti. In timpul calatoriei pe care a intreprins-o la Madrid, in primavara anului 1998, Ion Cristofor a descoperit in arhiva familiei Chiriachita si Traian Popescu o vasta si impresionanta corespondenta, primita si emisa de Traian Popescu, ca si de multi alti exilati romani sau de personalitati ale culturii occidentale. Scrisorile au fost reproduse in volumul Memoria exilului romanesc, ingrijit de Ion Cristofor, care semneaza si o substantiala prefata, si de Maria Pal, aparut la Editura Napoca Star din Cluj. Epistolele reflecta o perioada agitata a exilului romanesc, din 1953 pana prin 1978. Destinatarul principal, Traian Popescu, fusese diplomat in cadrul Legatiei Romaniei de la Ankara si de la Bratislava, dupa cel de-al doilea razboi mondial exilandu-se in Spania, la Madrid. Aici se alatura lui Aron Cotrus care, la 10 mai 1954, infiinteaza revista Carpatii, avand ca redactor si pe N.S. Govora (pseudonimul capitanului Nicolae Beldie), poet si prozator, cum ne informeaza Ion Cristofor in prefata, din care extragem datele ce urmeaza. Dupa disparitia lui Aron Cotrus, Traian Popescu a devenit principalul conducator al revistei Carpatii, asigurandu-i aparitia, inclusiv din punct de vedere financiar, pana in 1990. In aceeasi perioada a intemeiat si Editura Carpatii, care a indeplinit un rol deosebit de important in propagarea culturii si literaturii romane in intreaga lume, ca si prin publicarea unor valoroase scrieri ale romanilor din exil. Ca autor, Traian Popescu s-a afirmat prin lucrarea Romania si unitatea Europei, aparuta la Madrid, in 1975, in care, releva Ion Cristofor, "trecand in revista diferitele etape ce converg spre ideea unei confederatii europene, Traian Popescu subliniaza cu justete faptul ca "ideea unirii Europei intr-o puternica confederatie de state, daca s-ar realiza, in timp util, primejdiile create batranului continent de inconstientele tradari de la Yalta, la 11 februarie 1945, cand a fost impartit in doua blocuri antagonice", ar disparea si l-ar transforma in "cea de-a patra putere si importanta forta de echilibru in politica mondiala actuala". Aceste randuri, publicate in 1975, isi dovedesc din plin actualitatea". (continuarea acestui text poate fi citia in "Adevarul literar si artistic" din 24 mai a.c.)