Marturii ale epocii lui Stefan cel Mare la Cetatea Vaticanului

In luna septembrie va fi deschisa la Vatican, in prezenta presedintelui Romaniei, expozitia "Stefan cel Mare si Sfant - punte intre Orient si Occident". Printre obiectele de exceptionala valoare din

In luna septembrie va fi deschisa la Vatican, in prezenta presedintelui Romaniei, expozitia "Stefan cel Mare si Sfant - punte intre Orient si Occident". Printre obiectele de exceptionala valoare din muzeul Manastirii Putna ce vor fi expuse la Roma se numara Acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop, a doua sotie a marelui domnitor al Moldovei. Considerat de specialisti "o capodopera absoluta a artei ortodoxe", Acoperamantul a fost supus, in ultima vreme, unui complex si laborios proces de restaurare in atelierele de la Putna, proces ce inca nu s-a incheiat. Colectia de broderii ortodoxe de aici este cea mai mare din Europa dupa cea de la Kremlin. De altfel, Putna este "cea dintai si cea mai bogata manastire a Moldovei, dar si cea mai insemnata institutie de cultura religioasa a tarii". Aflat, zilele trecute, la Putna, ministrul Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, a declarat: "Echipa de restauratori - Ileana Cretu, Mihai Lupu si ceilalti specialisti care lucreaza - au promis ca "Acoperamantul de mormant" va fi gata la inceputul lunii septembrie. Personal, eram sceptic, dar ei mi-au facut marea surpriza sa vad ca ceea ce stabilisem in luna martie s-a respectat si Acoperamantul de mormant al Mariei de Mangop va fi prezent in Salonul Sixtin, la Vatican". Acoperamantul a fost pastrat la Putna de-a lungul secolelor si este piesa cea mai importanta din colectia de broderii ortodoxe. De o neasemuita frumusete, de rafinament artistic inegalabil, pe el sunt brodate profilul Doamnei Maria, iar in colturi stema imperiala a Constantinopolului - vulturul cu doua capete, reprezentand cele doua capitale ale Imperiului Roman: Roma si Constantinopol. Maria de Mangop era de neam imparatesc, descinzand din familia Paleologilor, ultima familie imperiala bizantina. O alta piesa de inestimabila valoare ce va fi expusa la Vatican este "Evangheliarul de la Humor", opera a ieromonahului Nicodim, datand din anul 1473, realizata din porunca marelui domnitor. Ferecat in aur si argint, Evangheliarul este, si el, o capodopera absoluta a caligrafiei si iconografiei. Evangheliarul contine faimosul si unicul portret al lui Stefan cel Mare. Istoria lui este una dramatica. In 1538 a fost dus in Transilvania, in Cetatea Ciceu, la adapost de navala armatelor turcesti conduse de sultanul Soliman Magnificul. De la Cetatea Ciceu, Petru Rares l-a luat la Constantinopol, pentru ca, la scurta vreme, sa-l restituie Manastirii Humor, in 1541. In secolul al XVII-lea, Evangheliarul a fost furat de cazaci, iar apoi s-a aflat la cel ce va fi principele Transilvaniei, Ioan Kemeny, de la care avea sa fie cumparat in 1656 de catre voievodul Moldovei Gheorghe Stefan, care l-a daruit pentru totdeauna Manastirii Putna. In aceasta toamna, dupa 350 de ani de cand este pastrat aici, Evangheliarul va iesi pentru prima data din muzeu si va calatori la Vatican, unde va fi expus in semn de omagiu adus celui numit de Papa Sixt - de numele si pontificatul caruia se leaga Capela Sixtina din Bazilica Sf. Petru - "iubitul nostru fiu Stefan, adevarat atlet al credintei crestine". In fine, mai amintim intre piesele de mare valoare care vor fi transportate la Roma Steagul de lupta si de parada al lui Stefan cel Mare, lucrat in anul 1500, asa cum o atesta inscriptia brodata intr-un chenar. Domnitorul l-a inchinat Manastirii Zografu, ctitoria sa de la Muntele Athos. Legenda spune ca stindardul a fost lucrat la Suceava de insasi Domnita Elena, fiica lui Stefan cel Mare. Pe steag, brodat cu fir de matase, de aur si argint, pe fond de atlas rosu, este infatisat Sf. Gheorghe, patronul si protectorul Moldovei. Stindardul s-a aflat pana in 1917 la Manastirea Zografu, cand o delegatie militara franceza din armatele generalului Sarrail l-a predat consulului roman la Salonic. Adus in tara, a fost asezat mai intai la Muzeul Militar din Bucuresti, mai apoi la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Expuse in Cetatea Vaticanului, asemenea marturii istorice si artistice vor da seama de spiritul renascentist ce a caracterizat epoca lui Stefan cel Mare si Sfant, ziditor de tara, spiritualitate si cultura romaneasca.