"Margo", o frescă spălăcită a societăţii

un capăt la altul, într-un limbaj nerecomandat copiilor sub 14 ani.Poem filosofic şi, în acelaşi timp, frescă spălăcită a societăţii contemporane, cu tot cu tarele ei, "Margo" degenerează

un capăt la altul, într-un limbaj nerecomandat copiilor sub 14 ani.
Poem filosofic şi, în acelaşi timp, frescă spălăcită a societăţii contemporane, cu tot cu tarele ei, "Margo" degenerează cu fiecare cadru, fiind peticit cu simboluri mult prea profunde. Două Românii - oraş şi sat - se întâlnesc în ochii unui singur personaj, Margo, o studentă obligată de tatăl ei să se prostitueze. Oraşul este o lume în care vecinii îşi bat cu bestialitate nevestele, adulterul sabotează căsniciile; un loc cu oameni violenţi, alcoolici şi dependenţi de sex. Satul - înmormântări cu bocete false şi pomeni la care preotul şi primarul beau până cad sub masă, în timp ce analizează genul unor cuvinte obscene. Un film în care laitmotivul "Am sânii mici şi sunt nefericită" spune multe despre superficialitatea dialogurilor şi a personajelor, neconturate până la capăt. Cuvinte tari, gratuite în vocabular, dar incluse în preţul biletului. 50% obscenitate în limbaj, restul... o aglomeraţie de banalităţi cu iz filosofic. Iubire şi viol, sărut lesbian şi striptease, parastas şi prostituţie, ingredientele amare ale unui film cu final "dulce". Bugetul de 800.000 $, bani privaţi, i-a permis regizorului Ioan Cărmăzan să îşi pună la bătaie imaginaţia, dar i-a scos sub eşafod şi reputaţia. Un film pe care şi-l asumă, cu bune şi rele. Publicul şi cifrele de încasări vor deveni judecătorii supremi ai prestaţiei actorilor Cristina Cioran, Paula Chirilă, Marius Florea Vizante, Vladimir Găitan.