Literatura viitorului aruncă hârtia în coşul virtual

Criticii literari estimează: peste 50 de ani, romanele vor fi scrise on-line, de autor colectiv Tipăritura pierde teren. Viteza de circulaţie a informaţiei micşorează volumul lecturii,

Criticii literari estimează: peste 50 de ani, romanele vor fi scrise on-line, de autor colectiv

Tipăritura pierde teren. Viteza de circulaţie a informaţiei micşorează volumul lecturii, la nivel global. Tehnologia împinge literatura pe suporturi digitale. Tinerii încep să abandoneze slova scrisă pe hârtie. Ce nu e virtual, pare plictisitor. Încotro se îndreaptă literatura? Cum va arăta, peste 10, 20 sau 50 de ani?

E-book-ul şi internetul vor transforma cartea tipărită în istorie? Din punct de vedere stilistic şi tematic, ce mari metamorfoze s-ar putea produce? Vor căuta scriitorii feed-back-ul imediat, on-line? Literatura hypertextuală, textul virtual, creat în principal din cuvinte-linkuri (conexiuni către alte informaţii) îşi va instaura dominaţia? Vine noua literatură de pe bloguri?

Romane într-o limbă unică

Criticul literar Bogdan Creţu, colaborator al revistei "Adevărul literar şi artistic", consideră că "literatura nu este ascetică, ci se lasă influenţată de mersul epocii, de ideologiile, mentalităţile, progresul ei". "Probabil că cei care vor căuta cu orice preţ succesul se vor adapta, vor scrie pentru un public cât mai larg, şi într-o limbă de circulaţie (engleza, cel mai probabil). Vor dispărea diferenţele specifice, totul pentru o cât mai largă audienţă. Nu cred că va dispărea cartea de hârtie, căci ea favorizează o lectură mai comodă şi dă satisfacţii amorezaţilor incurabili de literatură".

Poezia, exilată din agenda lecturii

Criticul Bogdan Creţu intuieşte puţine mutaţii tematice: "Trăim într-o lume din ce în ce mai grăbită, cititorul obişnuit pretinde satisfacţii garantate în timp record; romanul se va reîntoarce, probabil, la povestea directă, cât mai simplă, percutantă. Temele nu au cum să rămână decât cele câteva, mari, de când lumea: iubirea, confruntarea cu moartea, vinovăţia, raportarea la transcendent, căci ele sunt general umane, iar, în afara unor cutume, reflexe, omul nu se poate schimba afectiv. Se va citi, din păcate, din ce în ce mai puţină poezie (rezervată cunoscătorilor), romanul va ieşi în întâmpinarea publicului şi se va comercializa. Concurenţa lui e aspră: tot ce înseamnă divertisment oferit de televiziune, internet etc".

Exegeţii din industria on-line

Tinerii care fac viitorul de pe acum, scriind cronici literare numai on-line, fac propriile estimări. Exegeţii de pe www.bookblog.ro cred că viitorul literaturii stă la mila tehnologiei: "Probabil că bibliotecile cât peretele, cu sute şi mii de volume, vor rămâne doar o pasiune a excentricilor", consideră coordonatorul celui mai bun blog de cultură, votat la ultima ediţie Roblogfest. Andrei Roşca estimează că "ar putea exista două tipuri de literatură. Ceea ce astăzi ar intra în categoria beletristică, peste 15 ani va avea un corespondent pe suport digital, sub forma unor romane colective, scrise de comunităţi de zeci sau sute de oameni, din zona de on-line. O a doua categorie ar putea fi reprezentată de aşa-numita literatură hypertextuală. "Cărţile" de specialitate cred că s-ar plia foarte bine pe acest model. Practic, cartea ar putea fi doar o frază hypertextuală (având linkuri pe 90% dintre cuvinte), cititorul putând aprofunda fiecare dintre termenii folosiţi în acest "cuprins" al cărţii, termeni absolut necesari pentru a înţelege fraza hypertextuală", spune Andrei Roşca. "Îmi place să cred că literatura viitorului va continua să fie de bună calitate, fapt dovedit de ultimele apariţii pe piaţă, creatori tineri cu un stil proaspăt", spune şi Cristina Teodorescu, de la bookblog.

Lupta cu cenzura electronică

Gabriel Adrian Mirea, care îşi publică textele tot pe bookblog, consideră că peste 50 de ani s-ar putea ajunge la "o luptă cu forme de cenzură electronică, literatura scrisă pentru mobile şi PDA-uri. Probabil că va fi o ofensivă a lingviştilor români contra împrumuturilor tot mai numeroase din alte limbi. Există deja mai multe Românii neologice în funcţie de locul unde s-a dus românaşul de rând la lucru. Tematic, diversitatea va fi probabil mai mare decât cea de acum. Există sau vor exista o suită de tipuri din realitate, încă neluate în seamă de scriitori. Dar temele nu evoluează, ci motivele, ideile, unghiurile de abordare. Se va scrie altfel tot despre iubire, trădare, tristeţe".

Hypertextul, o capcană

"Literatura hypertextuală pare o posibilitate productivă, dar se poate ajunge foarte repede şi la capcana lexicografică. Un cuvânt se defineşte prin altul care se defineşte prin altul şi tot aşa. Mai degrabă cred că noua literatură vine dinspre bloguri şi jurnale on-line. Există deja milioane de cititori. Şi încă nu se văd consecinţele acţiunii de publicare a tuturor cărţilor de până la 1930 de pe Google...", afirmă Gabriel Mirea.

Literatura eficace ia avânt

Ioana Ristea de la bookblog consideră că "suntem martorii, azi, ai unei adevărate explozii în domeniul eficientizării lecturii". "Se vorbeşte despre "fast reading" - mai mult, mai repede şi, mai nou, de "slow reading" - mai rar, mai bine. Bănuiesc că societăţile viitoare se vor putea "bucura" şi de cipuri implantate care să le ajute să asimileze tomuri diverse, în numai câteva secunde. Fără emoţii, fără sentimente: doar informaţie.

Dintotdeauna, literatura a reflectat mai mult sau mai puţin realităţile sociale. Nu văd de ce şi cea a viitorului nu va face acelaşi lucru. Poate doar că va fi mai mult orientată spre găsirea unei soluţii. Probabil că ne îndreptăm către o societate mult mai avidă de self-help books (cum să faci aia, cum să faci ailaltă). Deşi sumbru (pentru mine), viitorul literaturii va fi, în definitiv, răspunsul la realităţile vremurilor ce vor veni. Tipăritură sau format on-line, informaţie sau pur act hedonist, lectura va dăinui. În fond, cât de pervertit va deveni sufletul omului peste o sută de ani"?, se întreabă Ioana Ristea, critic literar pe www.bookblog.ro.

"Cititul pe computer pierde din profunzimea actului lecturii?"

"Nu cred. Şi în realitatea tipărită atenţia ne este abătută de indici extratextuali. Mama, deşteptătorul, un telefon. Ba, mai degrabă divagaţiile pe internet fac posibile conexiunile, referinţele multiple, elimină impedimentele lingvistice (cuvintele necunoscute). Este visul esteticienilor literari de odinioară. Acum se pot face studii şi accesa cărţi care păreau altădată legende şi cereau volum mare de cunoştinţe, de bani, de eforturi"
Gabriel Andrei Mirea, www.bookblog.ro

Se va citi, din păcate, din ce în ce mai puţină poezie (rezervată cunoscătorilor), romanul va ieşi în întâmpinarea publicului şi se va comercializa
Bogdan Creţu,
critic literar.