Literatura română,departe de Nobel

Sorescu, dar Cărtărescu, Breban şi Emil Brumaru sunt noile nume care apar pe buzele preşedinţilor instituţiilor culturale. Sunt geniali, dar absenţi de pe marile pieţe de carte. Nu sunt o

Sorescu, dar Cărtărescu, Breban şi Emil Brumaru sunt noile nume care apar pe buzele preşedinţilor instituţiilor culturale. Sunt geniali, dar absenţi de pe marile pieţe de carte. Nu sunt o certitudine în dezbaterile literare din străinătate. Fascinaţia creaţiilor lor este ucisă în trei rânduri, pe o coloană de ştiri din revistele internaţionale.
Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii şi Cultelor, Institutul Cultural Român şi Academia Română nu au trimis, în ultimii ani, nicio nominalizare către Academia Regală Suedeză, care acordă Premiul Nobel pentru Literatură. Criza de notorietate a scriitorilor români este confirmată de toţi preşedinţii instituţiilor. După 16 ani în care nimeni n-a avut ca prioritate cultivarea unui brand literar care să reziste în competiţie cu greii literaturii mondiale, Institutul Cultural Român demarează, în sfârşit, un program intens de traduceri. Vor mai trece însă ani buni până când Nobel va avea vreo şansă să "rimeze" cu România. Oamenii-cheie din sistem au vorbit pentru Adevărul despre îndepărtata şansă la Nobel a literaturii made in Romania.

Instituţiile îşi pasează responsabilităţile
Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor: "Cred că suntem capabili să aruncăm în faţă, acum, un posibil candidat pentru Premiul Nobel pentru Literatură. Nominalizările din partea românească se fac de mai mult timp şi într-o primă fază trebuie să fim noi coerenţi cu susţinerea unei persoane. De obicei, fiecare instituţie face câte o nominalizare, acestea ajung la comitetul de decernare suedez şi, dacă din partea României, în loc să vină trei aceleaşi propuneri, vin zece propuneri diferite, sigur că ei spun,
Domnule, ăştia nu ştiu între ei pe cine să propună!
.
Deci este o problemă".Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor: "Uniunea Scriitorilor n-a făcut propuneri în ultimii ani. şi nici nu cred că va face prea curând. Un scriitor chiar foarte important şi foarte tradus este Mircea Cărtărescu. Dacă îl scoatem pe el din calcul, ceilalţi scriitori nu sunt deloc traduşi. Mă refer la un scriitor de mare anvergură, cum e Nicolae Breban. Când a apărut tradus romanul "Bunavestire" al lui Breban în Franţa, eu am citit în revista "Lire" o simplă notiţă în care era comparat cu Cehov şi cu Gogol şi făcut mare romancier. Nimeni n-a băgat-o în seamă, niciun critic francez. A murit în trei rânduri. Pe de altă parte, s-ar putea întâmpla să traducem şi de pomană, să nu ne bage nimeni în seamă. Aici nu e vorba numai de valoare, ci şi de piaţă. Ar trebui făcut lobby pe lângă editori, lobby bazat cumva şi pe relaţia personală. Eu mă pot duce, am o groază de prieteni, dar pentru asta trebuie să am traducerea".
Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române: "În primul rând, Academia suedeză trebuie să solicite propuneri. Recent am primit o scrisoare de la Comitetul Nobel pentru Chimie şi Fizică să le sugerăm câteva nume de profesori români din aceste domenii. Probabil au urmărit contribuţia românească la literatura ştiinţifică internaţională, iar chimia şi fizica au fost cele mai vizibile. Dacă ar exista un consens la Uniunea Scriitorilor şi în secţia de literatură a Academiei, s-ar putea promova un candidat".

Preşedintele Comitetului Nobel pentru literatură vine în România
Augustin Buzura: "Îl voi aduce la Bucureşti pe Kjell Espmark, membru al Academiei Regale Suedeze şi preşedinte al Comitetului Nobel pentru literatură, care îşi va lansa o carte în România, la Editura Fundaţiei Culturale Române. Aceasta ar putea fi o şansă prin care scriitorii români să se facă cunoscuţi prin dialog direct. Academicianul, un admirator al scriitorilor români Nichita Stănescu şi Marin Sorescu, va susţine conferinţa:
Decernarea Premiilor Nobel pentru literatură: Ambiţii şi dificultăţi
, pe 29 august, la Academia Română".
Marius Sala, preşedintele secţiei de Filologie şi Literatură - Academia Română: "Cred că nominalizările trebuie să le facă Uniunea Scriitorilor, dar, atâta vreme cât scriitorii români nu sunt traduşi în câteva limbi şi mai ales în suedeză, nu avem nicio şansă. Trebuie făcută reclamă în presa suedeză omului asupra căruia noi să cădem de acord. Acesta ar trebui promovat de nume grele din cultura suedeză, pentru ca impactul să fie mare".
Tania Radu, vicepreşedintele Institutului Cultural Român: "În ultimii doi ani şi jumătate, ICR nu a propus niciun român la premiile Nobel, care nu au figurat între priorităţile noastre. Am făcut şi facem multe alte lucruri pentru promovarea culturii române peste hotare: am creat linii de finanţare pentru proiectele culturale, formăm manageri de proiect şi înotăm din greu prin hăţişurile unei legislaţii care nu a avut deloc în vedere că trebuie să existăm, cultural vorbind, şi pe pieţele externe. Suntem mai grăbiţi să vedem titluri de autori români apărute în străinătate decât să strângem suporteri pentru o candidatură la Nobel. Desigur, ICR s-ar putea alătura unei iniţiative de acest fel, dar nu intenţionează, pe termen scurt, să genereze o asemenea campanie".Alexandru Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române: "Nu prea ştim să fim colegi şi să ne gândim că o literatură nu se face de unul singur sau cu un mic grup, ci înseamnă o întreagă sumă a valorilor. Dacă cineva simte că nu poate fi tradus sau nu poate lua un premiu, face tot posibilul ca nici colegul lui să nu ajungă acolo. Sunt scriitori foarte buni, ca Nichita Danilov, Cărtărescu, Traian Coşovei, Ion Mureşan, din care s-ar putea alege un nume".

* Volumele "Întâmplări din irealitatea imediată", de M. Blecher, şi "Orbitor", de Mircea Cărtărescu, sunt cele mai solicitate de editurile din străinătate. ICR i-a mai selectat pentru a fi traduşi, printre alţii, pe: Andrei Pleşu, Gabriela Adameşteanu, N. Steinhardt, Nicolae Manolescu, Gheorghe Crăciun, Filip Florian, Florina Ilis, Constantin Noica.
* Eugen Ionescu, în 1993-1994, Emil Cioran, în 1995, şi Gellu Naum, în 2000, au fost propunerile pentru Nobel ale PEN Clubului Român.