Listele cu patrimoniul national vor putea fi consultate pe Internet

In acelasi timp, functionarii din MCC tin ascunse informatii de interes public

Joi, si vineri, la Sinaia, a avut loc cea de-a sasea editie a Conferintei nationale a specialistilor pe probleme de patrimoniu din Romania, organizata de Ministerul Culturii si Cultelor. Vestea proasta (care nu constituie insa o noutate) este ca Romania nu are inca o evidenta precisa a patrimoniului sau cultural. Cu alte cuvinte, nici macar specialistii nu stiu exact totalitatea obiectelor si valoarea lor, fie ca sunt in institutii de stat (muzee) sau particulare (colectii, patrimoniul bisericilor etc.). La fel se intampla si cu monumentele istorice, neexistand o evidenta exhaustiva a acestora. Consecinta acestei aberatii (unica, probabil, in lumea civilizata) este aceea ca nu este creat cadrul juridic complet pentru protejarea valorilor de patrimoniu prin absenta listelor care sa contina tocmai obiectele la care fac referire legile patrimoniului mobil si imobil. Din aceasta cauza, multe monumente istorice au fost distruse fara ca nimeni sa pateasca ceva si multe obiecte de patrimoniu au fost scoase din tara. Desi reglementarile respective au aparut inca din 2000 si 2001, normele necesare lor au fost facute publice abia spre sfarsitul lui 2003, mult dupa termenul cerut de lege. Vestea buna, caci exista si asa ceva in urma conferintei de la Sinaia, este ca evidenta bunurilor de patrimoniu va fi facuta direct digital si, daca e sa-i credem pe specialisti, intr-un timp relativ scurt (2005), raportat la cei 14 ani de la Revolutie in care nu s-a facut nimic in acest sens. Mai mult, pe parcursul acestui an, promit acestia, vor fi clasate bunurile de Tezaur si vor fi stabilite monumentele din categoria A (de interes national). Si, ceea ce pare deja un vis frumos, aceste informatii vor putea fi accesate de oricine pe Internet. Acest lucru se va realiza gratie unui proiect finantat printr-un imprumut de la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, ce presupune informatizarea directiilor judetene de cultura, legarea lor in retea si crearea unei baze de date gestionate de CIMEC, ce va deveni, in parte, publica. Astfel, se pare ca specialistii nostri din patrimoniu, dupa ce au excelat in neglijenta uneori criminala, sar direct in secolul 21, informatizandu-se si devenind transparenti. Prin urmare, cea mai mare parte a conferintei de la Sinaia a avut drept scop familiarizarea specialistilor cu noile "provocari" ridicate de tehnologia moderna. Dezbaterile au fost, asadar, preponderent tehnice, fapt normal intr-o situatie normala, numai ca in Romania situatia din domeniul patrimoniului nu este deloc normala. Discutiile, foarte concentrate de data aceasta, nu le-au mai permis celor prezenti sa-si spuna pasurile (conditiile extrem de proaste de conservare, fondurile insuficiente, personalul subcalificat si prost salarizat etc.) cum o mai faceau in anii trecuti, mentionarea problemelor facandu-se acum in surdina. Un alt element care a contribuit la confortul sefilor din MCC a fost evitarea de a face public modul in care au fost cheltuiti banii pentru restaurari in anul anterior si listele specialistilor si expertilor atestati (fapt cerut de lege). Or, in absenta acestora, bilantul roz schitat pentru anul 2003 nu face decat sa ramana un tablou senin-abstract al unui domeniu aflat, de fapt, intr-o situatie de multe ori dramatica. In acelasi timp, secretomania afisata dovedeste ca mult proclamata transparenta a MCC se opreste exact cand vine vorba de cheltuiala banilor publici si de interesele functionarilor din minister.