Limba romana, "maltratata" in continuare la radio si la televiziune

"In clasa I, copiii au 8 ore de matematica si 6 de limba. Daca acesti copii incep cu putina limba, putina gandire, vor merge tot asa. La varsta aceea, cifrele omoara cuvintele". Concluzia trista a lui

"In clasa I, copiii au 8 ore de matematica si 6 de limba. Daca acesti copii incep cu putina limba, putina gandire, vor merge tot asa. La varsta aceea, cifrele omoara cuvintele". Concluzia trista a lui Ralu Filip, presedintele Consiliului National al Audiovizualului, a deschis dezbaterea "Limba romana in mass media", organizata ieri la Biblioteca Academiei. Inceputa cu doi ani in urma, cruciada CNA impotriva "schingiuirii" limbii romane a inclus o monitorizare a modului in care este utilizata in audiovizual. In acest moment se inregistreaza o agravare a procesului de deteriorare a limbii, fata de prima monitorizare, asa cum observa Alexandra Moraru, cercetator dr. la Institutul de Lingvistica al Academiei. Buletinele de stiri ar fi, probabil, insipide, fara "mirodenii" de soiul "repatrierea osemintelui", "cel mai prolific pedofil", "au sarbatorit parastasul", "un razboi in care se moare cu victime omenesti" ori "a fost gasit fara viata, fara suflare si intr-o avansata stare de coma". In ceea ce priveste un proces de "asanare" a limbii si ecourile unei astfel de initiative, academicianul Eugen Simion, presedintele Academiei Romane este sceptic: "noi, romanii, suntem minunati in punctul de pornire, dar pe la jumatatea drumului ne cuprinde lenea si abandonam". "Am invitat la dezbaterile noastre parlamentarii, oamenii care apar in programele audiovizuale, oameni foarte ingrijorati de soarta culturii", puncteaza Ralu Filip. "Si acum, si la discutia de data trecuta, a venit unul singur: Mona Musca". Daca nici cei care au pe mana cultura, care ar putea s-o supuna unei proceduri de "reanimare" nu dau semne de interes in aceasta privinta, ce pretentii mai poti avea de la omul obisnuit, cu alte griji coplesitoare decat respectarea foneticii? Eugen Simion "motiveaza" deriva limbii romane: "Cultivarea limbii s-a mutat in strada, din scoala si din familie". De aceea, dintre cei intervievati de reporterii televiziunilor, cei mai multi "jupoaie cuvintele si nu termina niciodata o fraza". Mai grav este ca haosul se reflecta si in limbajul din mass media. Gabriela Stoica, membru CNA si initiator al monitorizarii, subliniaza faptul ca jurnalistul de moda noua mizeaza pe misto, pe trasul de sireturi cu interlocutorul, conteaza pe audienta pe care ti-o asigura marlania si limbajul de cartier. "Este important cu ce fel de limba intram in Europa: sanatoasa, bolnava, stalcita". Chiar daca nu pare sa "sperie" pe cineva, monitorizarea continua. Ba, mai mult, se extinde si asupra presei scrise.