Adevarul.ro

Grupul New York Times, agenţia Associated Press şi două mari trusturi de presă americane au cerut justiţiei americane să ridice interdicţia de publicare a unei continuări a celebrului roman al lui J. D. Salinger, "De veghe în lanul de secară".

Scris de suedezul Fredrik Colting, romanul “60 Years Later: Coming Through the Rye” îl are ca personaj principal tot pe Holden Caulfield, însă de data aceasta el este un bătrân de 76 de ani. Lui Salinger nu i-a plăcut ideea, iar apariţia cărţii în Statele Unite a fost blocată de o judecătoare federală, care i-a dat câţtig de cauză scriitorului american.   

Presa americană a sărit însă în ajutorul autorului suedez, care şi-a publicat cartea sub pseudonimul J. D. California. Grupul New York Times, agenţia Associated Press şi trusturile Gannet Company şi Tribune Company au scris o cerere adresată Curţii de Apel din New York, prin care cer anularea verdictului de blocare a apariţiei romanului lui Colting.

"Singura vină a acestei cărţi este că atinge mândria unui autor pustnic înfuriat că romanul său cult şi personajele i-au fost folosite, fără a-i aduce însă prejudicii financiare. Ca naţiune, am invocat cu toţii ideea că anumite drepturi ale noastre, printre care şi libertatea de expresie, sunt înaintea altor interese precum securitatea ţării sau dreptul la un proces echitabil", se arată în cererea trimisă Curţii de Apel din New York.

Curtea Supremă a autorizat, de exemplu, publicarea unor anumite documente ale Pentagonului. În mod constant, justiţia permite ca unele articole cu potenţial de defăimare să fie reproduse în presă. "Este deci ilogic să concluzionezi că demnitatea unui autor cere o mai mare protecţie decât securitatea ţării sau a părţilor civile dintr-un proces", susţin grupurile de presă.

George Freeman, vicepreşedinte al grupului New York Times, precizează că Frederik Colting nu se face vinovat de plagiere, de vreme ce a transformat personajele lui Salinger. "Suntem împotriva interzicerii acestei cărţi", spun reprezentanţii celor mai importante grupuri de presă americane.

Holden Caulfield, la 76 de ani

Sub pseudonimul J.D. California, Frederik Colting (foto) şi-a imaginat o a doua parte a romanului lui Salinger, unde adolescentul Holden Caulfield, devenit un bătrân de 76 de ani, fuge, de această dată dintr-un azil. “60 Years Later: Coming Through the Rye”, carte dedicată lui Salinger, face chiar din autorul romanului original un personaj derutat care nu ştie ce să facă cu personajul Holden Caulfield.

La începutul lunii iulie, justiţia a decis în favoarea lui J.D. Salinger în procesul intentat de acesta sudezului Fredrik Colting. Judecătoarea Deborah Batts, citată de BBC, a argumentat că personajul lui California reprezintă o "violare" a eroului lui Salinger, Holden Caulfield.

Frederik Colting a susţinut că romanul său, care are un personaj bazat pe eroul din cartea lui Salinger, este un comentariu literar şi nu o continuare. În plus, Colting spune că a scris cartea ca o explorare critică a relaţiei dintre Salinger şi personajul său fictiv, adolescentul Holden Caulfield.

Avocatul lui Salinger a numit însă cartea lui Colting pur comercială, adăugând că 94% din carte este prezentată din perspectiva lui Holden Caulfield. "Este o carte despre Holden Caulfield. Este pur şi simplu o continuare", a declarat acesta în faţa judecătorului.

Niciun interviu în ultimii 28 de ani

În ciuda succesului înregistrat de romanul "De veghe în lanul de secară", lansat în 1951, Salinger nu a mai publicat nimic din 1965 şi nu a acordat niciun interviu presei în ultimii 28 de ani. Viaţa scriitorului american, acum ]n vrst[ de 90 de ani, a devenit un mister de la decizia sa de a se refugia în satul Cornish, din Hampshire, localitate situată în nord-estul Statelor Unite.

Deşi Salinger continuă să scrie, niciun manuscris al său nu a fost trimis unei edituri de mai bine de 40 de ani.

"Iubesc să scriu şi vă asigur că scriu cu regularitate. Însă scriu pentru mine şi vreau să fiu lăsat în pace în timp ce fac asta", a declarat Salinger în cel mai recent interviu al său, acordat publicaţiei Boston Globe în 1980.

În 1997, informaţii potrivit cărora ultima lucrare publicată a lui Salinger, "Hapworth 16: 1924", apărută în revista The New Yorker în 1965, ar putea fi lansată într-un volum, au fost primite cu entuziasm.Volumul însă nu a mai apărut.

Marcat emoţional de experienţa războiului

Jerome David Salinger s-a născut la 1 ianuarie 1919, la New York, şi a început să scrie încă de pe vremea când era elev de liceu. În 1940,  revista "Story" îi publică povestirea "The Young Ones", iar un an mai târziu, după mai multe încercări nereuşite de a-şi vedea prozele în "The New Yorker", prestigioasa publicaţie americană îi acceptă o povestire intitulată "Slight Rebellion off Madison", care va sta la baza romanului "De veghe în lanul de secară". Din cauza atacului de la Pearl Harbour însă, povestirea lui Salinger este considerată nepublicabilă şi nu apare decât în 1946.

În 1942, Salinger a fost înrolat în armată, fiind trimis pe frontul din Europa, unde participă la Debarcarea din Normandia şi la Ofensiva germană din Ardeni (cunoscută de americani ca "The Battle of the Bulge"). Experienţa războiului avea să-l marcheze emoţional, după capitularea Germaniei fiind spitalizat, timp de câteva săptămâni, pentru a-şi reveni din punct de vedere psihic.

Primul succes al lui Salinger îl constituie povestirea "O zi perfectă pentru peştii banană" , publicată în 1948, în revista "The New Yorker". Povestirea prezintă cititorilor, pentru prima oară, membrii familiei Glass, care vor apărea ulterior în mai multe dintre operele lui Salinger.

Impunerea definitivă a lui Salinger în lumea literară vine odată cu romanul "De veghe în lanul de secară", care a devenit deja o operă clasică şi care este vândută anual în 250.000 de exemplare. Romanul spune povestea lui Holden Caulfield, un adolescent în vârstă de 16 ani, exmatriculat de la liceu cu numai câteva zile înainte de vacanţa de iarnă. Stilul exploziv, care recurge şi la expresii argotice şi cu tentă sexuală, au făcut ca această carte să fie interzisă în unele ţări.

Dezamăgit de ecranizarea uneia dintre povestirile sale, Salinger a refuzat cu vehemenţă să vândă industriei cinematografice drepturile de autor asupra romanului "De veghe în lanul de secară".