Jose Carreras, invingatorul

Boala a schimbat omul, nu si vocea. Este povestea unuia dintre cei mai mari artisti ai veacului XX, parte a trio-ului tenorilor de aur. Jose Carreras, un glas, o sensibilitate si un caracter aparte.

Boala a schimbat omul, nu si vocea. Este povestea unuia dintre cei mai mari artisti ai veacului XX, parte a trio-ului tenorilor de aur. Jose Carreras, un glas, o sensibilitate si un caracter aparte. Nascut pe 5 decembrie 1946 la Barcelona, mezinul familiei isi descrie copilaria ca pe o perioada fericita si lipsita de griji. Desi conditiile economice de dupa razboiul civil erau dificile, familia Carreras a facut eforturi astfel incat celor trei copii ai sai sa nu le lipseasca nimic. A existat chiar si o incercare de a se stabili in Argentina, in 1951, dar cum nici America de Sud nu s-a dovedit un Pamant al Fagaduintei, intoarcerea la Barcelona s-a produs dupa mai putin de un an. Tatal artistului si-a vazut cariera pedagogica distrusa din pricina optiunii sale republicane din timpul conflictelor armate spaniole, astfel ca a fost nevoit sa se reprofileze, lucrand ca politist de circulatie. Pentru a suplimenta veniturile casei, mama si-a deschis un mic salon de coafura. Se spune ca marii solisti simt o nevoie aproape fizica de a canta, le e imposibil sa n-o faca, inca de mici. Jose Carreras nu face exceptie. Le-a cantat pasagerilor, pe vas, la intoarcerea din Argentina; le-a cantat clientilor din coaforul mamei sale. Apoi, dupa ce l-a vazut pe Mario Lanza in "The Great Caruso", a venit acasa si a cantat in fata rudelor toate ariile auzite in film. In special "La donna e mobile", care exercita o fascinatie deosebita asupra lui. Ori de cate ori familia ii reprosa ca fredonatul lui e pe cale sa le provoace celorlalti caderi nervoase, micul Jose, in varsta de sase ani, se incuia in baie, unde incepea imediat sa... cante. Din fericire pentru lumea operei, mama l-a indemnat sa-si canalizeze talentul si energia vocala in lectii private. La opt ani, baiatul care fugea, dupa orele de scoala, la conservator, a dat prima sa reprezentatie la postul national de radio. La 11, urca pe scena Operei din Barcelona; la 18 vocea de soprana a baiatului se transformase deja in timbrul de tenor al lui Carreras, barbatul. Debutul s-a petrecut tot la Gran Teatro del Liceo, cu rolul Flavio din "Norma" de Bellini. Un rol mic cu consecinte majore asupra carierei sale. Harul i-a fost remarcat nu doar de critici, ci si de marea soprana din rolul titular, Montserrat Caballe, care i-a propus sa cante impreuna in "Lucrezia Borgia". Avea sa inceapa drumul spre glorie al unuia dintre cei mai faimosi tenori al lumii. "Rigoletto", "Traviata", "Tosca", "Paiate", marile titluri din creatia de gen se regasesc in repertoriul sau. Dar destinul lui Carreras este legat de o alta capodopera, "Bal mascat". S-a casatorit cu Mercedes Perez in 1971; fiul lor, Alberto, s-a nascut la o zi dupa ce tenorul a jucat pentru prima oara rolul Ricardo, la Parma, iar Julia, fiica lui Jose, a venit pe lume a doua zi dupa incheierea inregistrarilor cu "Bal mascat" de la Londra. Cariera frulminanta si-a avut pretul sau: viata de familie a muzicianului a avut de suferit, iar Carreras a divortat in 1992 si nu s-a mai recasatorit niciodata. Totusi, cea mai grea lovitura a venit odata cu un diagnostic cumplit: leucemie. Parea ca steaua stralucitoare a lui Carreras va apune in 1987, cand medicii au dat verdictul. Cu toate astea, un om cu aparenta fragila s-a dovedit un luptator si, mai cu seama, un invingator. Tenorul a invins boala si a continuat sa-si incante milioanele de fani de pretutindeni. Cu cei romani s-a intalnit, acum cativa ani, sub cupola Ateneului Roman. Pe 19 decembrie, celebrul spaniol revine la Bucuresti, intr-un spectacol organizat cu sprijinul Ministerului Culturii, sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei. Jose Carreras o va avea alaturi, in concertul care ii este dedicat actualului presedinte, Ion Iliescu, pe tanara soprana Alexandra Coman, stea internationala la doar cativa ani dupa absolvirea Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti. Pe 19 decembrie, Capitala va trai o sarbatoare muzicala: reintalnirea cu un simbol al operei si al fortei de a supravietui.