VIDEO Jiri Menzel, la Bucureşti

Cel mai important regizor ceh în viaţă spune că nu a fost niciodată tentat să-şi părăsească ţara natală. Jiri Menzel, în vârstă de 73 de ani, s-a aflat timp de patru zile la Bucureşti, pentru a-şi prezenta o retrospectivă de şapte filme.

Până ieri, cinefilii români s-au putut întâlni în persoană cu marele regizor ceh Jiri Menzel, aflat la Bucureşti, începând de luni, cu ocazia retrospectivei pe care i-a dedicat-o Centrul Ceh şi Ambasada Cehiei.

Cineastul a fost prezent la majoritatea proiecţiilor care au avut loc la Cinema Studio, începând cu gala de luni seară, cu filmul „Amintiri" (1980). Totodată, reputatului cineast i s-a conferit, din partea oficialităţilor române, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor.

Premiat cu Oscar

Jiri Menzel este - alături de Vera Chytilova şi Miloš Forman - cel mai important nume al legendarei mişcări cinematografice a „noului val" ceh din anii '60, subversivă şi contestatară la adresa regimului totalitar cu armele satirei şi ale ironiei fine, tipice aşa-numitului „umor ceh".

Filmul său „Trenuri strict supravegheate", după Bohumil Hrabal, a câştigat în 1968 Premiul Oscar pentru film străin (rarisim pentru o ţară din lagărul sovietic), certificând astfel succesul pe plan internaţional al tinerei generaţii de cineaşti cehi.

Spre deosebire de alte figuri majore ale curentului care au emigrat după înăbuşirea Primăverii de la Praga de către tancurile sovietice (1968) - Milos Forman, lansat într-o prodigioasă carieră americană, şi Ivan Passer -,Menzel şi Chytilova au rămas în Cehoslovacia comunistă şi au continuat să facă filme admirabile.

Întrebat, la Q&A-ul de după o proiecţie, dacă nu a fost tentat să părăsească Cehoslovacia şi să lucreze în străinătate, precum Forman, regizorul a răspuns: „Mie mi-ar fi fost dor de Cehia".

Într-un interviu pe care l-a acordat pentru „Adevărul literar şi artistic", Jiri Menzel detaliază felul în care, şi el şi Chytilova, au ales, după 1968, „rezistenţa prin cultură": „Nu puteau să rămână în ţară numai regizorii proşti", spune, cu umor, cineastul.

O lungă prietenie l-a legat pe cineast (Menzel este şi un reputat actor, care a apărut în 67 de filme) de scriitorul Bohumil Hrabal, din opera căruia a ecranizat şase titluri, câteva dintre ele putând fi văzute şi în aceste zile de cinefilii români.

Satire antitotalitare

Filmul „Ciocârliile pe sârmă", după Hrabal, a fost turnat în 1969, dar a fost interzis imediat de autorităţile comuniste şi nu a avut premiera decât în 1990, la Festivalul de la Berlin, unde a şi câştigat Ursul de Aur.

Pelicula prezintă cu umor şi cu şarje ironice vieţile unui grup de deţinuţi din lagărele de muncă comuniste ale anilor '50.

Cel mai recent film al regizorului, „L-am servit pe regele Angliei" (2006), este o spumoasă ecranizare a unui roman scris de Hrabal în 1974, care - prin intermediul tribulaţiilor unui ospătar care, din perioada interbelică până în era comunistă, se „atinge" de diverşi oameni importanţi - realizează o frescă a „delirului" secolului XX şi a insanităţii celor două sisteme totalitare cărora le-a căzut pradă Europa Centrală.

„O vieţuire cu Stan şi Bran"

Regizorul a mărturisit publicului de la Studio că cineaştii săi preferaţi sunt Chaplin, Renoir şi Woody Allen. În interviu, Menzel spune că, pe o insulă pustie, şi-ar lua filme cu Laurel&Hardy (Stan şi Bran), dar mai ales cărţi, precum şi „Amarcord" al lui Fellini. Aici puteţi viziona trailerul filmului „L-am servit pe regele Angliei".

"Nu puteau să rămână în Cehoslovacia, după invazia sovietică, numai regizorii proşti.''
Jiri Menzel regizor