Izvorul din depozitul Bibliotecii Nationale

A aparut peste noapte, in urma cu mai mult de doi ani. Angajatii Bibliotecii Nationale s-au obisnuit deja cu clipocitul monoton al apei, astfel incat prezenta izvorului a incetat de mult sa le mai

A aparut peste noapte, in urma cu mai mult de doi ani. Angajatii Bibliotecii Nationale s-au obisnuit deja cu clipocitul monoton al apei, astfel incat prezenta izvorului a incetat de mult sa le mai para ceva deosebit. Chiar daca debitul lui creste sau scade dupa cum ploua sau nu prin Bucuresti, firicelul de apa n-a ajuns niciodata sa puna probleme serioase caci, slava Domnului, nu a iscat vreodata inundatii. Cu toate acestea insa, existenta lui e departe de a fi una "benigna", lasand urme serioase in aer, umiditatea fiind aici una mult peste limitele acceptate. Altfel, izvorul e o prezenta discreta, cand dai drumul la radio aproape ca nu-l mai auzi. Cei de aici il simt ca facand parte din "mobilier", gasindu-si loc, alaturi de rafturi, birouri si radiatoare, in viata lor cotidiana. Nimeni nu se mai gandeste la ciudatul joc al sortii, care l-a facut sa strabata zidurile mucede si macinate, pentru a iesi exact in acel colt de pivnita, intr-o cladire din centrul Bucurestiului. Un spirit hatru ar putea spune chiar ca e un izvor indragostit de cultura, din moment ce a ales sa iasa in lume printre carti, exact in beciul-depozit al Bibliotecii Nationale a Romaniei, din Bulevardul Ion Ghica. Caci izvorul de care am vorbit nu se gaseste in cine stie ce loc lipsit de importanta de aiurea, ci chiar printre rafturile cu carti ale celei mai importante biblioteci din Romania. Nu numai ca prezenta lui acolo are un efect dezastruos asupra volumelor extrem de valoroase, umezeala provocata inlesnind aparitia mucegaiului si a ciupercilor specifice hartiei, dar, infiltrandu-se in ziduri, pune in pericol si stabilitatea intregii cladiri. Insasi aparitia sa este un semn al gravelor probleme ale cladirii ce adaposteste Biblioteca Nationala, o cladire lipsita de hidroizolatie si prezentand un risc seismic ridicat. Macinata de apele freatice si impovarata cu zeci de tone de carti, cladirea ar putea ingropa sub propriile ruine tezaurul de volume, la primul cutremur ceva mai serios. Investitia ce ar trebui facuta pentru renovarea sediului se ridica, potrivit unor estimari ale specialistilor BNR, la aproape 150 de miliarde de lei, bani care ar diminua simtitor sumele disponibile pentru celalalt sediu, aflat in constructie in Bulevardul Unirii. Pana la gasirea fondurilor necesare, Ministerul Culturii si Cultelor, responsabilul cu bunastarea patrimoniului cultural national, ar putea sa transforme izvorul in obiectiv turistic - singurul izvor dintr-un depozit de carti - si sa il introduca in "Caravana Turistica", pe care o organizeaza periodic, iar cu banii incasati din bilete sa deschida un cont pentru salvarea Bibliotecii Nationale.