Întoarcerea unei poete: Nina Cassian

Stabilită de ani buni în SUA, scriitoarea lansează în România un volum de proză şi o antologie de poezie. Evenimentul de lansare a celor două cărţi semnate de Nina Cassian are loc astăzi, la ora 19.00, în Sala Rondă a Hotelului Intercontinental din Capitală.

Despre cele două lucrări care vor fi prezentate publicului român, Nina Cassian a spus, vineri, când a ajuns la Bucureşti, că toate sunt trăite. „N-am inventat nimic. Totul mă inspiră - scrumiera asta, paharul cu apă... lăsaţi toate ale vieţii să vină la mine”, a adăugat scriitoarea.

„Aceste cărţi sunt viaţa mea la lumină, care cuprinde şi întuneric şi eşec. E o vorbă care spune că un eşec, dacă nu te ucide, te face mai tare. Problema e să nu te ucidă...”, a completat Cassian.

„Confidenţe fictive” (proză) şi „Spectacol în aer liber” (poezie) au apărut în colecţia editorială „Cărţile Tango”.  „Ambele volume au ca subiect principal dragostea. Cel de proză este o colecţie de nuvele de dragoste, despre care Nina Cassian a recunoscut că sunt propriile istorii de iubire, sublimate în-tr-un mod literar.

Celălalt volum este o antologie a poeziilor de iubire scrise de Nina Cassian înainte de Revoluţie, adunate într-o ediţie revizuită”, a spus Alice Năstase, redactorul-şef al publicaţiei „Tango”. Nina Cassian, însoţită de soţul ei, va rămâne în România până pe 14 noiembrie. Renee Annie Cassian s-a născut pe 27 noiembrie 1924, la Galaţi, într-o familie de origine evreiască.

Interzisă în comunism

Scriitoarea s-a mutat împreună cu familia la Braşov, unde a intrat la Liceul „Principesa Elena”. Îi datorează tatălui ei, Cassian-Mătăsaru, cunoscut traducător, pasiunea pentru poezie, muzică şi limba română. A avut parte de o copilărie fericită, după cum mărturisea într-un interviu poeta şi eseista română.

La 11 ani, s-a mutat cu familia la Bucureşti, unde au locuit în pensiuni, tatăl fiind şomer. La 16 ani,  s-a înscris în organizaţia ilegală a Tineretului Comunist, „pentru a mântui lumea de antagonismele dintre sexe, rase, popoare, clase”, şi-a explicat opţiunea Nina Cassian.

În septembrie 1985 a fost invitată în SUA, la New York University, ca „visiting professor”, cu o bursă Soros. La o lună după sosirea autoarei la New York, a aflat de arestarea unui prieten apropiat, Gheorghe Babu Ursu, care ulterior a fost ucis în închisoare. „În jurnalele lui eram des citată şi implicată cu părerile mele politice, cu versurile mele satirice la adresa soţilor Ceauşescu”, îşi aminteşte Nina Cassian.

La scurt timp, apartamentul său din România a fost confiscat, cărţile i-au fost interzise şi retrase din biblioteci. Un prieten i-a telefonat la New York şi a sfătuit-o să nu se mai întoarcă în ţară. În America a supravieţuit datorită unor burse şi din „generozitatea prietenilor”.

A inventat „limba spargă”

A debutat editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste „La scara 1/1”, considerat  la acea vreme „o revelaţie”. Însă, în urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, a început să scrie, treptat, şi poezie proletcultistă.

S-a întors la poezia autentică, „după un ocol de aproximativ opt ani, plin de avânturi naive şi compromisuri”, în 1956, când a scris în paralel şi literatură pentru copii („Nică fără frică”, „Încurcă-lume”).

 A publicat peste 50 de cărţi de poezie, eseuri şi proză şi a inventat o nouă limbă poetică, „limba spargă”. Poeme de Nina Cassian au apărut în revistele americane „The New Yorker”, „Atlantic Monthly”, „New England Review” şi „American Poetry Review”. Recunoaşterea sa pe plan internaţional a venit odată cu apariţia volumelor de versuri „Call Yourself Alive”, în Anglia, şi „Life Sentence”, în SUA.