Institute Culturale pe hartie

"Cultura reprezinta cel mai bun produs romanesc de export" - e o declaratie repetata de nenumarate ori de reprezentantii puterii, atat fosti, cat si actuali. In ciuda declaratiilor, pentru a "exporta"

"Cultura reprezinta cel mai bun produs romanesc de export" - e o declaratie repetata de nenumarate ori de reprezentantii puterii, atat fosti, cat si actuali. In ciuda declaratiilor, pentru a "exporta" cu adevarat cultura romaneasca nu s-au intreprins inca lucruri remarcabile. Nu avem programe coerente de sustinere a traducerilor din literatura romana in limbile de circulatie internationala (carenta pe care actualul Minister al Culturii si-a propus, totusi, sa o elimine in scurt timp) sau de prezentare a artistilor romani in alte spatii culturale. Lipseste, cel putin pana in acest moment, un proiect eficient de promovare a valorilor romanesti in alte spatii culturale, desi institutiile care au misiunea sa faca acest lucru exista de ceva vreme. Pana la aparitia legii de infiintare a Institutului Cultural Roman, (Legea 356/11 iulie 2003) existau sase Centre Culturale Romanesti in strainatate, despre activitatea sau mai degraba inactivitatea carora presa a scris in nenumarate randuri. Multe dintre acestea, dupa cum chiar ziarul Adevarul remarca mai demult, nu erau prezente nici macar pe Internet, cu pagini web in care sa anunte celor interesati programele si evenimentele pe care le organizau. Dupa infiintarea Institutului Cultural Roman, Centrele Culturale din strainatate s-au transformat in Institute Culturale. Acestea au parte de o dubla subordonare, pe de o parte sunt administrate de Ministerul Afacerilor Externe (care acopera cheltuielile curente si de capital), personalul angajat avand statutul personalului diplomatic, iar pe de alta parte programele lor sunt gestionate si finantate de Institutul Cultural Roman. Dupa aparitia legii, prin Hotarare de Guvern, numarul Institutelor Culturale din strainatate a fost marit la 19, insa interventia s-a facut mai mult pe hartie, din cele 19 institute fiintand in acest moment, intr-un fel sau altul, 11, in urmatoarele orase: Roma - "Accademia di Romania", Venetia - "Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica", Paris, New York, Budapesta, Berlin, Viena, Londra, Praga, Tel Aviv, Istanbul. Potrivit MAE, se poarta negocieri pentru deschiderea ICR Madrid, iar prin Hotararea de Guvern mai sunt prevazute institute la Moscova, Varsovia, Lisabona, Beijing, Belgrad, Stockholm si Atena. Dintre cele 11 institute existente in acest moment nu toate functioneaza la "capacitatea maxima". Inaugurate heirupist in 2004, odata cu vizitele oficiale intreprinse in ultimul an de mandat de fostul presedinte Iliescu, o parte dintre institute nu au echipa numita in totalitate: la Londra, Tel Aviv, New York, Viena nu au fost desemnati inca directorii, iar la Istanbul institutul are doar director, in schimb nici un alt angajat. O alta problema este aceea a spatiilor de care dispun institutele. La Istanbul, de exemplu, acesta nu are un spatiu propriu, ci functioneaza in cadrul consulatului, unde directorul isi are inghesuit biroul. De sali pentru expozitii, conferinte sau de lectura nu poate fi vorba deocamdata. De asemenea, nici alte institute nu beneficiaza de cladiri proprii, ICR Praga si Paris functionand in aceleasi cladiri cu misiunile diplomatice, ICR Tel Aviv avand doar spatiu expozitional propriu, iar birourile in ambasada. Cu doua notabile exceptii - ICR Budapesta (1280 mp) si Accademia di Romania (1470 mp) -, suprafetele de care beneficiaza Institutele sunt si ele modeste, situate intre 310 mp si 664 mp. In privinta manifestarilor pe care institutele le desfasoara, lucrurile stau bine pe hartie. Cele care existau deja in 2004 au raportat in medie 70 - 80 de actiuni intr-un an de zile. Despre calitatea lor insa, numai cei care au participat la ele pot vorbi, neexistand o lista a evenimentelor, care sa fie facuta publica. Despre proiectele pe care noua conducere a Institutului Cultural Roman le are privind promovarea culturii romanesti in strainatate si despre schimbarile pe care aceasta intentioneaza sa le faca, nu se stie in acest moment nimic. Desi numit de aproape doua luni, noul presedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, nu si-a facut pana acum publice intentiile. In ciuda insistentelor noastre, pana in acest moment nu am reusit sa il contactam si sa obtinem informatii cu privire la planurile pe care acesta le are la conducerea institutului.