Infernul, varianta Chirnoagă

Iubitorii de artă pot vizita, până pe 16 august, o expoziţie omagială dedicată graficianului Marcel Chirnoagă (1930-2008), găzduită de Galeria Simeza, a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP). Sunt expuse 21 de lucrări din seria „Infernul“, realizate în 1980, care ilustrează prima parte a operei „Divina Comedie“, de Dante Alighieri.

Expoziţia mai cuprinde gravuri concepute înainte de anii '90, precum şi alte desene care conturează opera regretatului artist, demonstrând, o dată în plus, că Marcel Chirnoagă a rămas, până în ultimele zile de existenţă, acelaşi „grafician rafinat, povestitor de basme pentru cei mari şi mici, oscilând între puritatea unui gest artistic cu valenţe exorciste şi macabrul oniric“.

„Am dorit ca expoziţia să nu aibă un caracter de parastas. I-am dedicat-o, pentru că el ar fi împlinit, pe 17 august, 81 de ani“, declară artistul plastic Magda Isăcescu, fosta soţie a artistului. Aceasta a menţionat că lucrările expuse aparţin colecţiei sale de aproximativ 40 de gravuri realizate de maestru.

Marcel Chirnoagă (n. 17 august 1930, Buşteni, judeţul Prahova - m. 23 aprilie 2008) a absolvit Facultatea de matematică şi fizică din Bucureşti, 1952, urmând simultan şi studii liberale de artă. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1953.

Artistul a realizat, de-a lungul vieţii, peste 3.000 de lucrări, excelând în desene, gravuri, picturi şi sculpturi, fiind în acelaşi timp şi autorul importantului ciclu de gravuri „Apocalipsa“. Desenele lui, de factură fantastică, au ilustrat opere literare cum sunt „Infernul" lui Dante sau „Don Quijote" de Cervantes.

Apocalipsa după Chirnoagă

Foarte bine cotate pe piaţa operelor de artă şi foarte căutate de colecţionari, lucrările maestrului Marcel Chirnoagă, un monstru sacru al gravurii româneşti, s-au impus printr-o amplă expoziţie personală, vernisată în Sala Dalles, mult înainte de 1989.

Aceasta a fost expoziţia în care ciclul „Apocalipsa" „devoala cu o forţă inimaginabilă şi cu un curaj rar întâlnit în acea vreme", potrivit criticii, „minciuna şi propaganda comunistă". Compoziţiile de atunci, „executate în tuşe energice şi de o expresivitate plastică furibundă", s-au bucurat de aprecierea unanimă a criticilor de artă şi a tuturor graficienilor.

Perioada ce a urmat acelei expoziţii a fost una dintre cele mai fecunde, de sub teascurile preselor din atelierul său, situat în Piaţa Amzei, în imediata apropiere a apartamentului în care locuia, la acea vreme, poetul Nichita Stănescu, ieşind mii de lucrări.

Din păcate, marele artist n-a mai apucat să-şi vadă opera pe simezele unei noi expoziţii, pe care iubitorii artei sale o vor vedea, poate, cu ocazia unei retrospective pe care Uniunea Artiştilor Plastici o va alcătui în semn de omagiu pentru cel ce-a fost Marcel Chirnoagă.