Împăratul Franţei şi Principatele

La Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti s-a deschis aseară expoziţia “Napoleon al III-lea şi Principatele Române”. Organizată cu prilejul bicentenarului naşterii împăratului francez, expoziţia marchează în România preşedinţia franceză a Uniunii Europene.

 Expoziţia se află sub patronajul preşedinţiei celor două ţări şi, după Bucureşti, va fi itinerată la Muzeul din Compiegne, palatul în care Împăratul francez l-a găzduit, în 1863, pe Regele Carol I.

Unul dintre aspectele urmărite de evenimentul de la Bucureşti este Unirea Principatelor Române, la a cărei înfăptuire Napoleon al III-lea a avut o contribuţie decisivă, începând cu Războiul Crimeei (1853) şi terminând cu crearea regatului României (1881).

Toate drumurile duc la Paris

200 de piese din 39 de muzee şi instituţii – picturi, sculpturi, mobilier, tapiserie, ceramică, acte istorice, fotografii – ilustrează legăturile culturale şi artistice dintre cele două ţări, un loc important avându-l rememorarea participării noastre la Expoziţia Universală din 1867, marcată acum prin expunerea celebrului Tezaur de la Pietroasa.

Marele merit al expoziţiei este capacitatea de a recrea atmosfera epocii. Interesul pentru documentele expuse este egalat de mărturiile artei.

Creaţiilor românilor marcaţi de Paris, Aman, Grigorescu, Tattarescu, Pop de Szatmari, Ion Georgescu, li se adaugă amintirea oamenilor de cultură care s-au remarcat atunci pe malurile Senei, cum ar fi prinţesa Cantacuzino, care a devenit soţia pictorului Puvis de Chavannes, prinţul George Bibescu, care i-a comandat arhitectului Charles Le Coeur o reşedinţă la a cărei decorare a contribuit şi Renoir, Grigore Şuţu, care l-a iniţiat în acvaforte pe Degas, sau Georges de Bellio, medic de origine română, important mecena al impresioniştilor. 

Istorie şi artă

Unul dintre aspectele urmărite de expoziţia de la Bucureşti este Unirea Principatelor Române.